,,Sergiu Bîlcea — Un business, dacă-l începi, trebuie să știi că orice angajat pe care îl ai, ești mai bun ca el. Aradul va fi primul oraș din România cu inel de centură în întreg. Ba mai mult, România va avea nevoie până în 2030 de peste 1 milion de muncitori. Încrederea în parlament este una scăzută astăzi tocmai pentru că deciziile care se iau, până ajung la cetățean, au atât de multe filtre, indiferent ce ai face, politica determină schimbarea unei comunități. România are o șansă enormă! Niciodată nu a avut sume atât de mari pe investiții. Municipiul Arad, orașul Arad, ce cred eu că are nevoie în următoarea perioadă este…’’
Silvian Nanea — Salutare dragilor și bine ați venit la un nou episod al podcastului ,,Vezi Departe’’! În această zi, cu această ocazie, avem un invitat care îmbină mai multe domenii de activitate și se potrivește perfect cu subiectul podcastului nostru, de a privi spre viitor, de a vedea departe. Este Sergiu Bîlcea, parlamentar care activează în Camera Deputaților, ales în 2020, dar pe lângă activitatea lui politică, are un background de antreprenor, așa că discuțiile vor merge în partea de administrație, în partea politică, antreprenoriat și nu în ultimul rând, nu ne vom limita la asta! Ci vom vorbi pe plan personal, probabil, despre viață și despre viitor. Sergiu, bine ai venit!
Sergiu Bîlcea — Mulțumesc, Teri! De ce spun Teri? Pentru că trebuie să spunem celor care ne văd, nu suntem doar, să spunem, colegi de platou astăzi, ci suntem prieteni de ceva timp, de mulți ani deja, și eu cred că trebuie, în primul rând, înainte să începi această emisiune, să te felicit pentru că ai avut curajul să ieși din zona ta de confort, să ieși din zona ta de business și să intri într-o zonă de comunicare, într-o zonă de dezvoltare, ceea ce nu e simplu. Cumva, și eu am făcut acest lucru și de multe ori discutam, să spunem, această ieșire din zona de confort și eu cred că ceea ce faci tu este de fapt, un un mesaj, că întotdeauna trebuie să învățăm, să ne pregătim, să ne educăm, indiferent de vârstă și de momentul în care suntem în viață. Repet, noi ne cunoaștem de atâta timp, încât aceste lucruri le știm, dar acum ar trebui să le spunem și celor care ne văd.
Silvian Nanea — Mulțumesc pentru aprecieri și încurajări! Să începem. Din start, aș dori să începem pe partea, puțin, de antreprenoriat să luăm așa, etapa, chiar a ta, de viață, în care ai activat în domeniul antreprenorial și să ne spui cum te-a ajutat în politică, sau inițial în administrație, faptul că ai avut un background antreprenorial?
Sergiu Bîlcea — Acum, dacă este să vorbim despre viața mea, trebuie să spun că odată ce am terminat liceul bineînțeles, am luat decizia să merg la o facultate, dar primul lucru mi-am luat un job, iar generația mea este un pic dificilă. Fiecare generație are un anumit tip de nevoie de educație. Generația mea trebuia, în primul rând, să știe o limbă străină, trebuia deja să aibă cunoștință de calculator, terminarea liceului a fost în ’99, astfel că în 2000 m-am angajat într-o zonă în care trebuia să cunosc atât o limbă străină, minim una, deși eu cunosc două limbi străine, trebuia să am cunoștință de calculator, plus, era nevoie de comunicare și așa am ajuns să lucrez în domeniul transporturilor. Să știi că nu mi-e rușine să spun, primul meu job a fost de dispatcher trafic internațional, asta însemna că am învățat nu numai să comunic cu clienții, nu numai să comunic cu șoferii care preluau marfa, ci am reușit să creez acest lanț. Să știi că a fost o experiență extraordinară pentru mine la acea vârstă 20 de ani, deja aveam, să spunem, responsabilitatea unor decizii și de acolo, de fapt, a pornit cariera mea antreprenorială. Am ajuns la un moment dat la una dintre cele mai mari firme din România, în 2003, cred că putem să-i dăm numele pentru că acum nu mai există ca și nume, ,,Romtrans’’, era la acel moment cel mai important furnizor de servicii de transport în România, iar în 2005, la 25 de ani, spun sincer, acuma poate n-aș mai avea acel curaj, mi-am deschis o firmă. În prima fază, o firmă de intermedieri în transport, adică aveam clienții și le găseam transport pentru zona de extern, după care am început să cresc. Era o nevoie și o creștere în România înainte de aderarea la Uniunea Europeană, vedeam care este trendul în acel moment și odată cu, bineînțeles, capitalizarea pe care am avut-o între 2005 și 2007, am luat decizia de a achiziționa și camioane. Am dezvoltat business-ul tocmai pentru că am pornit de jos. Am pornit de la momentul în care ai învățat ABC-ul transportului, după care ai știut care este piața și ai luat deciziile, eu spun corecte, pentru că și până astăzi există aceste firme pe care le am și ele fac transport internațional. În ultimul rând, am mai luat o decizie, care este cred că, foarte importantă. Să știi că eu sunt un tip atehnic, partea tehnică nu mi-a fost foarte la îndemână. Sunt de meserie economist contabil, dacă vrei să spui, mă simțeam mult mai bine în zona cifrelor, asta este și diploma pe care o am. Astfel, știam că dacă voi vrea să achiziționez camioane, am nevoie de un ajutor și astfel s-a născut un parteneriat care funcționează și astăzi, cu un prieten comun al nostru, iar prietenul nostru este un om care știa foarte bine ce înseamnă camioane, pentru că venea din profesia de șofer de tir, astfel că am făcut această echipă. Am ajuns la un moment dat la o cifră importantă, nu extraordinară, pentru că sunt firme mult mai mari, dar aveam peste 100 de camioane în flotă, ceea ce cred eu, că era foarte, foarte important, dar mai mult, nu lucram cu statul.
Silvian Nanea — Aș vrea să detaliez un pic aici, pentru că în mediul ăsta antreprenorial, eu văd o reticiență cumva, de a avea un asociat sau de un partener în firmă și majoritatea încearcă să ducă o companie, sau o firmă de unul singur. Cum vezi tu această relație, mai ales că ai spus că ai construit o companie împreună cu un asociat?
Sergiu Bîlcea — Eu cred că dacă vrei să te dezvolți, ai nevoie ori de asociați, ori parteneri. În primul rând, capitalul este important, iar pe lângă capital e nevoie de expertiză și sunt două variante: ori, să spunem plătești acea expertiză, ori dacă nu, găsești o variantă în care pui pe masă un business și încet, încet, îl dezvolți cu parteneri. Parteneri înseamnă să faci compromisuri, să faci concesii, să asculți de ceilalți. Într-un cuvânt, a avea un partener, eu nu văd a fi un blocaj în dezvoltarea unei firme sau un orgoliu în ceea ce privește o construcție, eu văd mai mult ca un feedback de la oameni care vor binele firmei, și încet, încet, acest parteneriat, care durează deja de 16 ani,18 ani, într-un anumit mod, firma există. Eu cred că a fost important, m-a învățat să ascult, m-a învățat și celelalte păreri, să implementăm proiecte, dar mai mult, am învățat să trecem împreună prin mai multe etape, prin multe probleme și nu singur. Eu cred că este un lucru important și îți mai spun un secret, să știi că dacă nu aveam un partener de încredere, nu reușeam să fac politică și administrație. Nu reușeam să fac o carieră. A contat foarte mult echipa și ajutorul asociatului în momentul în care am decis că e un moment în care pot să fac acest pas spre politică. Dacă nu aveam un partener cu care să merg în aceeași direcție și să-mi ofere sprijinul, nu cred că reușeam să fac astăzi și acest pas, iar pentru mine, cariera în zona politică și de administrație este o dezvoltare personală continuă și crede-mă, cele două îmbinate sunt foarte, foarte importante.
Silvian Nanea — Dacă ne gândim, ai spus că ai început partea de antreprenoriat la 25 de ani. Având în vedere contextul economic de astăzi, ce crezi, sau ce sfaturi i-ai oferi unui tânăr de 20-25 de ani care dorește să înceapă această aventură antreprenorială?
Sergiu Bîlcea — E important să ai curaj, dar înainte de a avea curaj trebuie să te evaluezi foarte corect pe tine. Businessul pe care vrei să-l începi, nu trebuie să-l începi că primești bani de la părinți, sau primești bani din altă parte. Businessul pe care îl începi trebuie să știi că îl susții, ai ABC-ul acelui business, ai, să spunem, munca pe care o desfășori și angajații pe care-i ai, trebuie să-i domini prin cunoștințele tale, indiferent că ai 20, că ai 30 de ani, că ai 40 de ani, un business dacă-l începi, trebuie să știi că orice angajat pe care îl ai, ești mai bun ca el. Îl coordonezi, poți să-l înveți, poți să mergi mai departe. Așadar, e important să te evaluezi corect, dacă business-ul pe care îl deschizi, poți să-l susții, poți să-l coordonezi și mai mult decât atât, ai cunoștințele legate de acest business, astfel încât, ai învățat niște lucruri și vii din acel business. Eu spun sincer, am avut ucenicie și nu a fost simplu iar în momentul în care am deschis un business, deja cunoșteam piața destul de bine. Știam că pasul pe care îl fac, și a fost un pas mic, nu am trecut la un business mare, ci am făcut pașii corecți. Așa cum am făcut și în politică mai târziu, dar pentru asta va trebui să discutăm. Sfatul meu pentru toți este să aibă curaj, dar curajul acesta să fie făcut pe baza unor evaluări corecte ale cunoștințelor pe care le au și experienței pe care o au în domeniu. Pentru că mulți își deschid un business, visează foarte frumos, dar nu au acel background și cunoștință pentru a avea succes.
Silvian Nanea — Ce ajutor, să zicem, pot obține acești tineri antreprenori de la stat, sau fonduri europene?
Sergiu Bîlcea — Există pentru fiecare tip de business un ajutor, fie că vorbim de anumite facilități pentru viitorii angajați, fie că vorbim, mai ales că acum se vor putea găsi ghidurile pe perioada 2021-2027, iar ADR Vest pe zona de Arad, va avea un asemenea ghid, iar astăzi discutăm inclusiv de startup-uri acolo unde este cazul, sau diverse ajutoare de început, dar ce este important este să știi care este scopul tău în business. Degeaba îți dorești să deschizi un business și te uiți după un ajutor pe care-l primești, dacă zona de piață pe care vrei să o ocupi nu este liberă, nu ai posibilitate de dezvoltare. Ar fi o greșeală, din punctul meu de vedere, să-ți deschizi un business, doar că primești un ajutor, fără să vezi următoarea etapă în dezvoltarea businessului tău.
Silvian Nanea — În mediul economic statul este perceput un pic așa, sau mulți antreprenori au o atitudine cumva, negativă față de stat. Care crezi că este cel mai mare impediment pentru un antreprenor în relația cu statul?
Sergiu Bîlcea — Cel mai mare impediment în relația cu statul, consider că este lipsa de comunicare. Statul român trebuie, în primul rând, prin digitalizare, dar și printr-o comunicare cu mediul de afaceri, să înțeleagă că fiecare merg în aceeași direcție. Pe de o parte, statul, prin politicile publice, trebuie să găsească soluții, astfel încât mediul de afaceri să se dezvolte, prin investițiile pe care le face mediul de afaceri, trebuie să creeze noi oportunități de dezvoltare, pentru că o economie puternică, automat creează un stat puternic. Pe de altă parte, statul nu trebuie să vadă în mediul economic o zonă în care se creează doar ilegalități, statul trebuie să vadă în mediul economic un partener. Dar prin digitalizare și printr-o coerență a codului fiscal, statul trebuie să facă partener din mediul privat. În primul rând, trebuie să fie predictibil, ceea ce este foarte important, iar eu sunt unul dintre oamenii care a criticat unele decizii a ordonanței de anul trecut. A ordonanței care schimba un pic regulile jocului. Consider că statul trebuie să facă schimbări și are nevoie inclusiv de surse de finanțare, dar statul, în primul rând trebuie să-și reducă cheltuielile, astfel încât zona de afaceri să aibă încredere în acest stat. Statul trebuie să fie primul care transmite mai departe mesajul în criză, de reducere de cheltuieli, iar atitudinea funcționarilor vine din modul în care ei se raportează la zona privată. Funcționarii trebuie să înțeleagă că zona privată este cea care plătește salariile prin impozit, iar modul în care își desfășoară activitatea trebuie să fie una de parteneriat, nu de obligație. Statul nu este un concurent al mediului privat, statul trebuie să fie, prin politicile sale, un partener spre dezvoltarea mediului privat. Cred că acest lucru nu s-a înțeles de multe ori. Am fost atât în poziția antreprenorului care nemulțumit de ceea ce se întâmplă, am luat, să spunem, poziție și am avut ceva de spus, dar am fost și în poziția demnitarului care, în relația cu zona privată a văzut atât lucrurile bune, cât și mai puțin bune, iar eu spun că guvernul, nu neapărat că a greșit, ci doar trebuia să găsească și alte soluții. Domnul Ciolacu și-a asumat această ordonanță, iar acum trebuie să vedem și schimbările pe care ni le-a propus. Statul trebuie să devină mai suplu, iar prin această digitalizare despre care toți vorbim, statul trebuie să ofere nu numai informație și transparență către zona de afaceri, pentru că ne interesează zona de afaceri, dar într-un final către fiecare cetățean, dar mai mult, trebuie să ofere încredere. În momentul în care există încredere că statul este unul suplu, este unul care nu are foarte multe cheltuieli, și aici va trebui să muncească foarte mult actualul guvern și actuala coaliție pentru a reduce cheltuelile, atunci vom vedea că încrederea există. Cert este că România a făcut mari pași spre dezvoltare, dacă comparăm România anului 2005 în care am început business-ul, cu România anului 2024, eu cred că după 19 ani, vedem multe, multe diferențe și în primul rând, PIB-ul a crescut foarte mult. Este, poate, cea mai mare creștere a unui PIB, apartenența la Uniunea Europeană este la fel de importantă, iar dacă vreți un plus, pentru că tot am criticat guvernul dar totuși, vedem în plus pe exercițiul financiar 2014-2020, România la finalul anului 2023 pentru că a existat și un termen de încă trei ani la accesarea banilor europeni, mergem în 95%. Și dacă ne uităm la viitor, ne uităm la cele 80 de miliarde care sunt puse pe masă astăzi, pentru România, ceea ce înseamnă că PIB-ul României, până în 2030, va putea fi dublat. Și aici, statul, dacă reușește să fie un jucător corect cu mediul de afaceri, prin aceste sume impresionante, mai ales în zona de infrastructură, care nu numai că creează sume imense la ce înseamnă autostrăzi, cale ferată și așa mai departe, spitale, școli, aceste investiții nu numai că vor intra în economie, ci le vor crea plus valoare.
Silvian Nanea — Deci investiții sunt, fonduri sunt, doar în mod normal va trebui statul împreună cu companiile, care vor câștiga, probabil, diferite licitații, va trebui să gestioneze cumva aceste fonduri și să producă?
Sergiu Bîlcea — În primul rând, trebuie să existe o corectitudine a acestor licitații. Avem legislație care, dacă este respectată, nu există probleme. Pe de altă parte, acolo unde vor fi derapaje, pentru că natura umană ne-a învățat că întotdeauna sunt și derapaje, un stat puternic trebuie să intervină și am văzut că s-au întâmplat cazuri în care oameni politici plătesc pentru greșelile lor. Nu trebuie să ne ascundem și eu cred că este obligatoriu să se întâmple acest lucru. Iar în final, România trebuie să facă un pas în plus spre a recupera diferența de dezvoltare. Pentru că, hai să nu ne ascundem, nemulțumirea mare în comunitate este că, încă, România are un deficit de creștere economic. Un deficit de nivel de trai față de țările dezvoltate. E normal, că nici nu poți să recuperezi în nici 15 ani de la aderare, diferența față de Germania, Franța sau Olanda, Belgia, dar există aceste sume care, odată puse la bătaie, marile proiecte de infrastructură care există astăzi, eu cred că putem să facem așa mai rapid o schimbare în România, și uite, mă uit la Arad doar, și văd că pe lângă autostrada care trece pe lângă zona în care facem noi acest podcast, Arad-Nădlac, o centură va fi făcută cu un pod peste Mureș, cale ferată, din nou un pod peste Mureș între Arad și Timișoara care trebuie să revitalizeze acest pol de dezvoltare Arad-Timișoara. Drumul expres Arad-Oradea care va fi foarte important, nu numai prin suma care va intra în România, 2 miliarde de euro, ci din punct de vedere strategico-militar, pentru că va face legătura între nordul Europei și sudul Europei. Ne uităm la un spital nou matern care, peste 100 de milioane de euro sunt puși pe masă din bani europeni, și atunci vom vedea că niciodată în istoria Aradului nu s-au făcut atât de multe proiecte, într-o perioadă atât de scurtă, ceea ce înseamnă dezvoltare, clar.
Silvian Nanea — Da, am făcut o mică paralelă, să zicem, între mediul privat, între antreprenoriat și stat, pe de o parte, hai să ne rezumăm puțin la mediul privat și să zicem administrație. Cum vezi tu aici diferența între cele două și unde, și cum pot cumva, conlucra mult mai bine aceste două?
Sergiu Bîlcea — Eu îți spun diferența așa cum am perceput-o eu, foarte simplu pentru cei care ne văd. În mediul privat ai nevoie de capital. Capitalul îl obții fie din bancă, fie din alte surse, fie din fonduri și așa mai departe, dar el costă. Capitalul în mediul privat costă, și nu este simplu de obținut. Ba mai mult, ai nevoie de o muncă care să producă profit. Fără profit, nu poți să susții această muncă. Este… de fapt, de două ori intri într-o zonă de dezvoltare, într-o zonă de muncă și ai nevoie de obținerea capitalului și de profit. În administrație, la prima vedere lucrurile sunt mai simple. De ce? Pentru că tu ai un buget bine stabilit, relativ transparent și relativ predictibil, un buget în care o instituție publică, și aici, o primărie sau un consiliu județean îl cam știe de pe un an pe altul, iar profitul pe care îl obții este legat de finalitatea unui proiect. Un proiect în zona, să spunem, de investiții, în zona de educație, în zona medicală, indiferent de proiect, acesta este profitul pe care îl obții. Faptul că livrezi către cetățean un proiect corect, dar unde este diferența foarte mare. În zona administrației, dacă dorești să crești acest buget, ai nevoie de politici publice care să-ți ofere un grad mai mare și de colectare, dar și de dezvoltare și acolo vine partea grea în zona administrației politicii publice, astfel încât să dezvolți bugetul. Bugetul întotdeauna s-a dezvoltat. Îți dau un exemplu: în 2016 când am ajuns vicepreședinte de Consiliul Județean, bugetul Consiliului Județean era de 80 de milioane de euro. Astăzi vorbim, în 2024, de un buget consolidat cu fonduri europene de peste 250 de milioane de euro, ceea ce este o diferență enormă și aici nu intră tronsonul Arad-Oradea, ceea ce face ca bugetul să fie unul mare. Pe de altă parte, administrația trebuie să-și asume, nu proiecte mici, trebuie să-și asume proiecte mari. Pentru că proiectele mari dezvoltă comunitatea, dezvoltă încrederea cetățeanului și automat, dezvoltă relația cu mediul privat. Pentru că una este să faci un drum de 5 km și alta este să faci un drum expres de 120 km până la Oradea. Eu cred că acestea sunt cele două diferențe. Diferența este că în zona privată ai zona ta de…
Silvian Nanea — Capital financiar?
Sergiu Bîlcea — Nu, nu, ai riscul tău. Riscul tău este foarte mare în zona privată. Sunt banii tăi, este munca ta, este cumva, povara pe care o duci pentru a-ți trăi visul, iar până la urmă momentul este unul, să spunem pentru tine, iar în zona administrației trebuie să știi, nu numai să dezvolți, să creezi politici publice, să finalizezi proiecte, trebuie să știi să comunici, trebuie să știi să te apropii. Fiecare dintre cele două zone au plusuri și minusuri, dar e clar că atunci când vrei să te dezvolți, pentru mine a fost o experiență să fac parte, și în continuare fac parte din cele două zone, atât zona privată cât și zona de administrație. Provocarea este să riști, astfel încât să știi cât poți câștiga din zona privată, iar dincolo, să riști cât poți astfel încât să lași în urma ta proiecte și cetățeanul să spună: extraordinar, am încredere în acest proiect!
Silvian Nanea — Să rămânem în zona de administrație, Sergiu, care este cea mai mare realizare a ta ca vicepreședinte al Consiliului Județean?
Sergiu Bîlcea — Sunt două, dacă le pot spune, eu la Consiliul Județean m-am ocupat de partea de infrastructură, a fost un pariu pe care am dorit să-l câștig împreună cu domnul Cionca și alături de arădeni pentru că nu pot să spun să-l câștig împotriva lor, iar astăzi ne uităm că ne-am propus 300 de km de drum județean în a fi modernizat și îți aduc aminte că nu numai tu, dar toată lumea îmi spunea în 2016: Ce facem cu Arad-Șiria? Astăzi nu mai discutăm numai de Arad-Șiria, discutăm de aproape 700 de km de drum județean modernizat, nu refăcut, ceea ce este important, faptul că n-am pierdut niciun proiect european, am venit cu această filozofie în Consiliul Județean de a nu pierde niciun proiect european, iar cel mai important proiect, culmea, nu este Arad-Șiria, din punctul meu de vedere, este centura de sud-est, pentru că municipiul Arad va fi primul oraș din România cu centură pe un singur inel, iar astăzi construim această centură, acest drum de legătură între DN69 și DN7, astfel încât, Aradul va fi primul primul oraș din România cu inel de centură în întreg. Ba mai mult, undeva la 40% va fi în regim de autostradă.
Silvian Nanea — Să rămânem la zona de infrastructură un pic, cum se dezvoltă alte zone ale țării pe partea de infrastructură?
Sergiu Bîlcea — Culmea! Există o cutumă care, în România văd că este spusă și, cumva se propagă în discuții, dar și în zona media. Zona de vest este mai favorizată. Zona de vest, unde există administrații liberale, pot să spun, fondurile europene sunt mult mai la îndemână, fondurile europene sunt mult mai folosite, infrastructura este mult mai avansată și aici în zona de vest trebuie să spunem că avem, poate, cele mai mari proiecte, zona Arad-Timișoara ca pol de dezvoltare. Un alt pol de dezvoltare este zona Clujului și este un un pol care se dezvoltă foarte, foarte mult, dar Arad-Timișoara rămâne polul cel mai important. Pe de altă parte, în sudul României și în estul României, probabil că, încă există o problemă legată de încrederea în fonduri europene. Se vede și la rezultatele politice, unde trendul creștin-liberal care există în zona de vest, nu este atât de bine recepționat, așa cum se întâmplă în zona de est și sud, unde există în continuare o zonă de stânga importantă și, așadar, România este împărțită astăzi între vestul, care produce foarte mult, și între estul și sudul, care de multe ori este legat să spunem, de o zonă de stânga, dar aici, poate este un motiv întemeiat. Infrastructura vine din vest, autostrăzile vin din vest, este o explicație să spunem, dar nu o scuză.
Silvian Nanea — Care crezi că este cea mai mare greșeală pe care a făcut-o clasa politică în ultimii 10 ani?
Sergiu Bîlcea — Nu a avut curajul descentralizării României, nu a avut curajul unor decizii importante și aici mă refer la o reformă administrativă. Culmea, vedem că odată ce banii europeni vin în România, acești bani vin și cu anumite reforme obligatorii, iar acum, în România, se discută de reformă administrativă, se discută de o digitalizare, se discută de o reașezare a relației cu pensionarii, ceea ce este important. Vedem și o lege a pensionării, sau a pensiilor care trebuie să intre în 1 septembrie și eu cred că va fi o lege care să schimbe inechitățile. Vorbim de investiții majore în sănătate, pentru că de multe ori oamenii care sunt plecați, românii care sunt plecați în afara țării spun: ,,Aș veni în România, dar m-am obișnuit cu servicii medicale, servici în educație.’’ La un anumit nivel și România trebuie să facă acest pas, spun acest lucru pentru că România va avea nevoie până în 2030 de peste 1 milion de muncitori pentru a implementa această sumă de 80 de miliarde, 1 milion de muncitori! Sunt două variante: ori se întorc o parte din românii care au plecat, ori importăm forță de muncă asiatică. Sunt două cele două variante. Nu există altă variantă. Iar românii de afară vin acasă cu două condiții, să spunem: unu, măcar parte din sumele pe care le câștigă în țările dezvoltate să le găsească și în România și aici încet, încet, totuși nivelul de salarizare a crescut în România, nu numai la nivelul salariului minim, ci aici, mă refer că nivelul de salarizare este totuși, peste 1.000 de EURO net, astăzi, așa ne spune INS-ul și vedem că totuși salariile se plătesc, iar un al doilea aspect, creșterea calității serviciilor: medicale, de educație, de administrație și așa mai departe. M-ai întrebat ce trebuie să facă clasa politică de fapt, să crească aceste servicii către cetățean, nu numai pentru încrederea comunității ci și pentru a aduce forță de muncă, pentru că ai nevoie de această forță de muncă. Deja avem foarte mulți vecini, cunoscuți, angajați, din zona Asiei, iar acest trend va continua, pentru că România, prin proiectele pe care le va accesa, va avea nevoie, repet, de peste 1 milion de muncitori. 2024 se vor elibera 140.000 de noi permise de muncă pentru muncitorii extracomunitari, iar mare parte vor merge mai ales în zona construcțiilor, trebuie să spunem acest lucru. Așadar, clasa politică trebuie să aibă curajul descentralizării. De ce spun descentralizare, pentru că descentralizarea va aduce decizia mai aproape de cetățean. Astăzi, avem un stat centralizat în capitală, în București, iar cetățeanul de la Arad pentru a fi în relație directă cu o decizie de la București, are atât de multe filtre. Primul pas este către primărie, dar primăria, până să ajungă la decizia de la București, are atât de multe filtre de trecut. Și aici vorbim de Consiliul Județean, deconcentratele, acele instituții cărora le spunem deconcentrate, care aparțin de Guvernul României în coordonarea prefecturii, ne uităm după deconcentrate, prefectura din fiecare oraș, Prefectura Arad, să discutăm, Prefectura are o relație cu Ministerul, ministerul o relație cu guvernul, guvernul în relație cu Parlamentul. Și am spus, câte? Cetățean-1, primărie-2, Consiliul Județean-3, deconcentrate-4, prefectură-5, minister-6, guvern-7 și abia atunci discutăm de Parlament-8. Gândiți-vă câte etape pot fi, să spunem, trecute, mult mai rapid pentru ca cetățeanul să vadă decizia mai repede de el, de aceea și încrederea în parlament este una scăzută astăzi, tocmai pentru că deciziile care se iau, până ajung la cetățean, au atât de multe filtre încât cetățeanul are încredere în ce? În primărie, primar, armată, pentru că armata rămâne un stâlp și astăzi avem o discuție legată de securitate, și nu în ultimul rând, biserică, pentru că mergi la biserică în fiecare duminică. Și mai trebuie să spunem o instituție, dacă tot am deschis acest subiect, este vorba de de I.S.U, este vorba de pompieri, pentru că este instituția care, atunci când ai o urgență, știi că poți suna la 112 și vin lângă tine, deci sunt patru instituții în care românii astăzi au cea mai mare încredere. De ce? Pentru că decizia unui cetățean este aproape de aceste instituții.
Silvian Nanea — Ai menționat adineauri despre digitalizare. Eu recunosc că sunt un pic fascinat de inteligența artificială, care în ultima perioadă a avansat enorm. Cum percepi sau cum vezi că se mișcă lucrurile în administrație și pe partea guvernamentală, din perspectiva implementării inteligenței artificiale?
Sergiu Bîlcea — În momentul de față întotdeauna… sau hai să-ți răspund un pic altfel. Întotdeauna noutățile și mecanismele noi care sunt pe piață, sunt folosite de zona privată. Statul fiind, un pic mai inflexibil…
Silvian Nanea — Aici aș dori să te contrazic, că prima dată sunt folosite de armată și de sistemele de apărare, ulterior ajung în zona privată.
Sergiu Bîlcea — Da, dar tu m-ai întrebat de administrație și de partea de guvern, nu m-ai întrebat de armată, nu m-ai întrebat de zona de securitate. Nu, eu îți spun că prima oară zona privată folosește acest tip de digitalizare, să spunem, iar zona statului, întotdeauna, prin mecanismul birocratic pe care îl are, va fi ultimul care folosește aceste noutăți. Nu trebuie să ne ascundem. Astăzi, România are la dispoziție sume enorme pentru digitalizare, are sume enorme pentru a crea un sistem, iar cel mai important sistem este cloud-ul guvernamental, care trebuie teoretic, și să vedem dacă se va reuși, eu am așteptări, cel puțin, de la acest tip de proiect care să înglobeze toate instituțiile și toate sistemele într-un singur cloud, astfel încât, interconectarea de baze de date să fie mult mai ușoară. În România, spunem de digitalizare dar în continuare avem probleme legate de dosarul cu șină, în România discutăm de digitalizare dar în continuare omul trebuie să meargă cu fotocopii la un ghișeu, ceea ce cred că este greșit. Aici, statul român trebuie să accelereze nu numai în relația cu cetățeanul, ci în relația cu mediul de afaceri. Această digitalizare trebuie să meargă mult, mult mai rapid. Avem, sau sunt foarte multe proiecte în desfășurare, și eu sper că anul 2026, care este finalul implementării proiectelor pe PNRR și automat, multe dintre ele sunt pe digitalizare, să ne aducă o nouă realitate în România. Este adevărat și altceva, trebuie să spunem. Mulți dintre români sunt conservatori, mulți dintre români preferă în continuare să meargă la ghișeu, preferă interacțiunea, preferă socializarea în locul plății impozitelor pe o adresă de mail sau un cont bancar și așa mai departe. Deci, există o luptă, încet, încet. Cine va face diferența? Eu cred că va fi noua generație, tinerii care vor fi mult mai obișnuiți, iar în viitorul apropiat această tehnologie va fi folosită de ei la maxim.
Silvian Nanea — Ce le-ai răspunde persoanelor, acelor persoane care văd în omul politic, un om care este interesat, dar doar de propriul buzunar și își vede doar propriul interes când accede la o funcție politică?
Sergiu Bîlcea — Eu îi invit pe toți să facă politică. Și de ce spun acest lucru? Politica nu este doar o zonă negativă. Politica, ori indiferent de sistem, ea este făcută de oameni. Politica înseamnă a conduce o comunitate, a conduce o cetate, de fapt, indiferent de sistem, politica se face. Am spus, mai ales în lumina ultimelor evenimente, că prefer întotdeauna o democrație imperfectă decât o dictatură, să spunem, perfectă. Democrația lasă locul de dezbateri, democrația lasă locul de desfășurare a unor opinii, de desfășurarea unor vectori de imagine, chiar dacă nu întotdeauna suntem de acord cu ei și totul îți oferă posibilități. Pentru mine, politica a însemnat o dezvoltare personală, a însemnat, de fapt, o implicare în deciziile comunității și faptul că a existat posibilitatea să acced la anumite funcții, a fost importantă, dar astăzi, eu cred că în România cine are impresia că intră în politică pentru a face afaceri, la un moment dat lucrurile se vor închide. Și vedem că în ultimele luni, am văzut oameni importanți în România, care au probleme tocmai pentru că n-au știut să-și folosească puterea. A ști să-ți folosești puterea este un atuu extraordinar! Puterea poate fi un drog, dar puterea, dacă este folosită corect și știi că e important să te dezvolți tu ca persoană și există întotdeauna un viitor după ce ai terminat un mandat, o zonă de conducere, de fapt îți dă o dezvoltare personală mult, mult mai importantă. Eu le spun tuturor, mai ales tinerilor, că este obligatoriu la un moment dat, pe lângă a sta de vorbă cu un politician și a afla despre munca lui, de modul în care-și coordonează această activitate, să vadă ce se ascunde în spatele acestuia. Pentru că de multe ori, politica este sinonimă cu negativul, dar pe de altă parte, politica face parte din fiecare decizie a noastră de zi cu zi. Și așa am aflat multe lucruri în politică, despre alte tipuri de gândire, alte mecanisme, de schimbarea unor mecanisme, m-a ajutat foarte mult să am o imagine de ansamblu a întregii comunități. Și eu transmit tuturor: haideți, implicați-vă! La un nivel mai mic sau un nivel mai mare, politica adună oameni, până la urmă, dar într-un final, indiferent ce ai face, politica determină schimbarea unei comunități.
Silvian Nanea — În contextul subiectului nostru ,,Vezi Departe’’, cum vezi viitorul României în contextul european, având în vedere și că avem un război la graniță?
Sergiu Bîlcea — Nu știu cât de mult lume realizează că apartenența României la NATO și Uniunea Europeană este un scut. În 1989, eu recunosc că aveam doar nouă ani, România era în partea negativă, să spunem, sau în partea dificilă a blocului sau a zidului tras de Războiul Rece. Astăzi, România este în zona corectă, în zona bună, dacă putem spune așa. Cum ar fi arătat România astăzi dacă noi nu eram în Nato și Uniunea Europeană? Eram la fel de apropiați sau la fel, aveam o situație complicată ca și Ucraina sau ca și Moldova? Eu cred că România trebuie să continue integrarea Europeană. Să știi că la 15 ani, cred că, de la integrarea Europeană, România mai are de rezolvat multe probleme și în interior, dar mai ales în exterior. România are o șansă enormă, niciodată nu a avut sume atât de mari pe investiții și niciodată România n-a avut un asemenea PIB. Că el poate fi mai mare și trebuie să luptăm să fie mai mare, asta este o altă discuție. România are o șansă enormă să rămână într-un parteneriat democratic și într-un bloc democratic care, cu imperfecțiunile lui, cu problemele legate de încredere de multe ori, trebuie să continue zona reformelor. Doar reformele vor face ca România să devină o țară matură din punct de vedere politic și administrativ. Să știți că noi suntem abia acum, o țară la 35 de ani de la Revoluție, aproape 35 de ani de la Revoluție, care, de fapt, suntem o democrație tânără, suntem o democrație care încă trebuie să învețe mecanismele. România, abia astăzi în 2024, ne uităm că avem reprezentanți la un alt nivel. Fie că ne place sau nu, astăzi, România are un comisar european pe transporturi, astăzi, România are un coordonator sau un șef al parchetului european, ceea ce nu este puțin lucru, România, pentru prima dată în istorie are un judecător pe lângă ONU, ceea ce este un lucru extraordinar, fostul ministru de Externe.
Silvian Nanea — Da, și mai urmează să ne spui acum care va fi președintele României la sfârșitul anului 2024?
Sergiu Bîlcea — Este un an greu de anticipat, dar înainte de a spune părerea mea despre aceste alegeri, trebuie să spun că simpla discuție și simplul plan al Uniunii Europene și negocierea cu domnul Iohannis de a avea o poziție importantă, după finalizarea mandatului sau mai repede, este deja un câștig pentru România. România, în toți acești ani, nu a avut reprezentanți la asemenea nivel. Iar anul acesta, România, eu cred că trebuie să continue acest parcurs european, este obligatoriu. Avem de apărat această democrație fragilă, iar cazul Navalnîi, de fapt ne reamintește cât de ușor este să pierzi acest privilegiu de a spune ce vrei tu, de a lupta pentru ce vrei tu, de a face ce crezi tu că e de cuviință cu viața ta și totuși să nu pățești nimic. Acest om a murit, pentru că a avut alte convingeri politice și alte dorințe de dezvoltare a țării lui față de liderul, față de dictatorul Putin, de fapt, hai să nu ne ascundem. Iar eu cred că în România, chiar dacă sunt de multe ori oameni cu care nu am aceeași părere, care nu împărtășesc aceleași valori cu mine dar le accept, pentru că îmi dau seama că într-o democrație suntem diferiți. Ăsta este primul lucru. Pe de altă parte, președintele României va polariza toată dezbaterea în 2024, iar viitorul președinte trebuie să fie un om care să continue aceste parteneriate strategice pe care le are România. Astăzi, în România, sunt prezenți un număr important de soldați americani, un contingent European la fel de mare, investiții majore în zona de apărare, să știți că la Cogălniceanu, în zona aeroportului Cogălniceanu din Constanța, investițiile sunt enorme și există o apărare importantă pe flancul estic al alianței, iar această apropiere pe care președintele, viitorul președinte va trebui să o facă, o mai mare apropiere, dacă pot să spun așa, pe axa Bruxelles-Washington, este obligatorie. Sumele pe care le avem la dispoziție și vorbeam de asta în prima parte a emisiunii, în raport cu Uniunea Europeană, sunt istorice. Și nu mai spun de locul național, ci spun de zona locală. Niciodată, în Arad, nu s-au construit trei poduri peste Mureș. Gândiți-vă în istorie, noi poate suntem tineri, dar putem întreba și pe cei care, poate, sunt mai cu părul alb, când s-au construit trei poduri peste Mureș? Unul pe strada Andrei Șaguna, unul pe centura de sud-est și un pod feroviar între Aradul Nou și Vladimirescu, pe viitoarea modernizare a căii ferate la Timișoara. Trei poduri peste Mureș! Asta este de fapt o istorie care rămâne, nu ne-o fură nimeni, n-o să vină Uniunea Europeană să ne ia podurile! E o greșeală să credem acest lucru. Indiferent cine va fi președintele României, el trebuie să păstreze aceste valori europene.
Silvian Nanea — Da. Pas cu pas, vedem că se întâmplă lucruri. Să revenim un pic, sau să schimbăm un pic discuția în zona mai personală, să zic așa. Și dacă ne poți spune cum poți să îmbini, iată, viața politică cu viața personală? Pentru că ești și familist, ai copii și aceștia au nevoie de tine.
Sergiu Bîlcea — Copiii, de fapt, sunt cei mai importanți, pentru că munca pe care o desfășurăm, indiferent că ești într-o poziție sau alta, se va se restrânge asupra copiilor și copiii, eu cred că sunt cel mai important lucru pe care-l avem. Să știți că în toată nebunia asta de zi cu zi, de multe ori i-am privat de anumite activități și cumva încerc să recuperez împreună cu ei. Sunt adolescenți deja, au alte așteptări și deja, pentru că generația lor este una mult, mult schimbată, discutăm ca de la matur la matur, nu mai discutăm ca de la un părinte la copil. Și eu cred că este varianta corectă, să le dăm încredere generației care vine, tocmai pentru că, unu, chiar dacă considerăm că au multe de învățat și că au această tehnologie care le cuprinde toată viața, eu cred că vor avea multe teste în viață, dar pentru asta sunt mult mai maturi. Această conexiune cu internetul îi face mult, mult mai maturi. Pe de altă parte, să știi că ziua mea începe la 7:30-8:00, în primul rând îi duc la școală, dacă e nevoie, atunci când e nevoie, încep cu o discuție rapidă în zona business-ului, iar după, fiecare activitate în parte este importantă. Când sunt la București, e adevărat, e un pic diferit, dar am învățat să prețuiesc timpul. Să fiu foarte pragmatic. E e un lucru care viața m-a obligat, să fiu pragmatic. De multe ori, cei din jurul meu îmi spun că nu sunt atât de zâmbitor, nu sunt atât de să destins sau nu sunt atât de relaxat, așa cum ar trebui, dar credeți-mă, sunt pragmatic pentru că sunt obligat să fac acest lucru.
Silvian Nanea — Ordonat?
Sergiu Bîlcea — Da, am învățat să fiu ordonat chiar și atunci când merg la sport, trebuie să știu că am o oră jumate, după care plec mai departe. Uite, de la emisiunea ta, terminăm emisiunea și în 10 minute intru la o altă televiziune, în direct, pentru un alt subiect. Așadar, fiecare pas trebuie să fie unul coordonat și clar eficient. Nu merge altfel din acest punct de vedere.
Silvian Nanea — Sergiu Bîlcea, la 43 de ani te consideri un om de succes?
Sergiu Bîlcea — Dacă mă uit la copiii mei, spun da, dacă mă uit la business-ul meu, spun că sunt un om ca care a reușit să lase ceva în urmă, dacă mă uit la cariera mea spun că sunt la început și toate acestea fac parte dintr-o construcție în care am un partener în viața mea, o am pe Geanina, care cumva îmi dă echilibru astăzi în tot ceea ce fac, și bineînțeles, suportul și sentimentele de care ai nevoie. Pentru că, omul are nevoie de această susținere prin sentimente. Spun da, pentru că nu sunt un om bogat, dar sunt un om care a reușit să lase ceva în urma lui, iar cred că, sincer, sunt la jumătatea drumului.
Silvian Nanea — Doresc să-ți mulțumesc foarte mult pentru discuția avută, iată am reușit în mai puțin de o oră să discutăm despre antreprenoriat, administrație politică la nivel local, național și chiar internațional, sau regional, să zic, și o mică incursiune în viața personală. Îți mulțumesc pentru oportunitate!
Sergiu Bîlcea — Mulțumesc și eu! Aș mai avea o singură frază, nu m-ai întrebat de Arad dar o să-ți răspund eu. Municipiul Arad, orașul Arad, ce cred eu că are nevoie în următoarea perioadă este: identitate și încredere. Identitatea ți-o dau evenimentele, care se întâmplă în oraș și zona de întâlnire, modul în care cetățenii se raportează la orașul lor, la dezvoltarea orașului și a lor personală, iar automat, odată cu identitatea vine și încrederea. Sunt cele două lucruri car,e cred eu, că lipsesc astăzi în Arad și care trebuie la un moment dat să le găsim: identitate și încredere. În rest, vreau să-ți mulțumesc, ba mai mult, dacă la începutul emisiunii te-am felicitat, acum păstrez acest gând și transmit tuturor, să ia un exemplu de la tine, exemplul acela că-ți asumi și altceva decât business-ul și la fel am făcut și eu, mi-am asumat o carieră, tu ți-ai asumat deja o construcție, și eu cred că e important ca întotdeauna, pentru a fii un om care vede mai departe, nu? Că așa este podcastul nostru, trebuie să te dezvolți, trebuie să muncești pentru dezvoltarea ta, și doar riscuri, asumându-ți riscuri, poți face așa ceva.
Silvian Nanea — Dragilor, vă mulțumesc și vouă pentru că ați rămas cu noi până la final, nu uitați să vă abonați la canal, dați un like și subscribe și să fiți atenți la următoarele episoade, pentru că vom continua aceste discuții, care ne vor ajuta să privim cu încredere spre viitor și, de asemenea, să conștientizăm ceea ce trebuie să facem noi astăzi, pentru a vedea departe.