,,…Mihaela Stroe — A fi pe primul loc în viața ta nu este egoism. Este din contră. Este un altruism. Bărbații au deja acest program, dacă putem să-i spunem pozitiv, a se pune pe primul loc. Îl au deja trasat din momentul nașterii…
…— Mediul în care noi ne naștem, creștem, evoluăm, ne dezvoltăm este fundamental pentru evoluția noastră…
…— Când am terminat cartea, efectiv am început să plâng. Mi-au dat lacrimile pentru că am conștientizat că foarte puțin din natura umană s-a schimbat în peste 2.000 și ceva de ani…
…— Am rămas în istoria Spitalului Județean de la Sibiu cât de repede am născut! Și eu pe masa de nașteri spuneam bancuri…
…— Universul răspunde identității pe care tu o ai în acel moment. Adică, noi atragem ceea ce suntem…
…— Acum câțiva ani, rata de sinucidere era foarte ridicată la tinerii de 20-25 de ani, după patru ani de pandemie, tentativele de suicid sunt la de la 10 la 13 ani…’’
Silvian Nanea — Salutare dragilor și bine v-am regăsit la un nou episod al podcastului ,,Vezi Departe’’, locul unde discutăm despre povești, idei și strategii pe care le putem folosi astăzi, sau să le punem azi în aplicare, așa încât să privim cu încredere spre viitor, sau cum îmi place mie să zic: să vedem departe! Și, pentru că, acest podcast este un podcast educațional și inspirațional, astăzi o am alături de mine pe doamna Mihaela Stroe, care este doctor în sociologie și psihologie socială, profiler sau analist comportamental și face asta de peste 22 de ani, și de 14-15 ani, este și coach la nivel de identitate personală. Mă bucur să o avem alături de noi și îi spun un: Bun venit! Și vreau să-ți mulțumesc că ai acceptat invitația mea!
Mihaela Stroe — Îți mulțumesc foarte mult de invitație, Silvian! Este o mare bucurie, pentru că mi-a plăcut foarte mult numele podcastului tău și de asta am acceptat și abia aștept să împărtășim din experiența noastră la podcastul tău!
Silvian Nanea — Și referitor la numele podcastului, a vedea departe, eu sincer cred că, cumva, a fost în mine o perspectivă de aceasta, pozitivă, a vieții. Adică, OK, nu am avut resurse financiare de la părinți, foarte mari, am zis: trebuie să fac ceva, așa încât să le am. După aceea, nu știu, alte perspective care au fost în viață, am zis: hai să vedem lucrurile pozitive, așa încât să vă departe. Ce înseamnă pentru dumneavoastră a vedea departe, din punct de vedere antreprenorial sau pur și simplu general?
Mihaela Stroe — În momentul în care am aflat numele podcastului tău, eu m-am gândit la o persoană vizionară. Adică, cineva care vede traseul, direcția, înaintea vremurilor. Ca o persoană deschizătoare de drumuri, iar rezonanța mea cu acest titlu al podcastului tău, a venit din faptul că eu așa sunt și dacă ar fi o caracteristică a mea personală, sunt o persoană, o femeie care vede sau privește departe. Adică, pozitivismul acesta al tău, pe care tu l-ai spus mai devreme, este și o trăsătură a mea, din mine. Și cred că pe această rezonanță ne-am atras noi. N-aș vrea să spun neapărat psihologie pozitivă, pentru că în ultima perioadă acest concept este foarte vitregit. Eu îi spun ,,setare mentală pozitivă’’ și poate o să avem ocazia astăzi să descifrăm un pic ce se află în spatele acesteia.
Silvian Nanea — La începutul podcastului, aș vrea să fac și o mărturisire celor care ne urmăresc. Pe parcursul dezvoltării mele personale, să zic așa, în anul 2022, în luna septembrie, am citit o carte: ,,Fii pe primul loc în viața ta – un ghid practic de autocunoaștere’’ scrisă de Mihaela Stroe și o am aici, alături de mine. Mi-am și însemnat multe lucruri, văd că am pus și niște bilețele așa ca să…
Mihaela Stroe — Remindere!
Silvian Nanea — Da, remindere. Și sincer, în septembrie 2022, nu mă gândeam că voi face niciun podcast încă nu era, sincer, în planul meu de viitor și nu mă gândeam nici că vom avea ocazia să stăm față în față și să ne cunoaștem personal.
Mihaela Stroe — Ai văzut departe!
Silvian Nanea — Am văzut departe. Și mai voiam să mai zic ceva, deoarece am văzut, de exemplu, pe site-ul dumneavoastră că, lucrați în mod special cu femei pentru a le ajuta cumva să vadă departe și să aibă încredere în ele pentru dezvoltarea lor personală și chiar antreprenorială.
Mihaela Stroe — Și să se vadă. Nu numai departe, să se și vadă ele.
Silvian Nanea — Și astăzi, de exemplu, m-am uitat pe canalul meu de Tiktok și de YouTube să văd niște statistici. Și am rămas așa impresionat, un pic, că am văzut că din cei care mă urmăresc, 65% sunt femei și doar 35-37% erau bărbați. Sincer, nu am fost așa, foarte interesat de asta și conținutul meu, inițial, din punctul meu de vedere, nu neapărat am vrut să-l adresez femeilor, dar iată că… nu știu, oare sunt femeile mai interesate de dezvoltare personală sau de un conținut educațional?
Mihaela Stroe — Sigur, da. Categoric. Pentru că, eu nu lucrez numai cu femei. Lucrez și cu bărbați, cu acei bărbați care sunt curajoși, astfel încât mă contactează. Pentru că, de multe ori femeile mă contactează, deoarece au le-a ajuns cuțitul la os, ca să zic așa pe românește, direct. Adică, au ajuns într-o situație limită, au de luat decizii radicale de viață și atunci când suntem puse, mai ales noi femeile, în astfel de condiții, nouă ne este necesar să ne ancorăm în cine suntem noi cu adevărat, la nivel de identitate. Acum, femeile, facem un mic preambul, de ce femeile sunt mai mult orientate către dezvoltare personală și către a citi, a face cursuri, a se cunoaște mai bine. Există o diferență. Există mai multe diferențe biologice la nivel de creier emoțional între femei și bărbați, iar provocările unei femei din punct de vedere al vieții, din punct de vedere al transformărilor emoționale, hormonale, care se întâmplă pe parcursul vieții, provocările noastre sunt mult mai mari. Asta ar fi una la mână, al doilea lucru este în felul următor: bărbații au mai multe facilități, ca să spun așa, din punct de vedere biologic. Și ei au nevoie de dezvoltare personală, dar de cele mai multe ori, ei stau mai mult cu ei, le este mult mai ușor să stea cu ei înșiși și să-și răspundă la anumite întrebări. Pe când femeile, uite, vor să împărtășească, vor să aibe o persoană cum sunt eu, mă autodenumesc un ,,coach oglindă’’, o persoană de încredere care să le oglindească adevărata lor stare. Ei, bărbații, de multe ori, nu au. Ei se uită doar în oglinda de la baie și e suficient, ca să spun așa, să-și ia deciziile. Și poate o să discutăm un pic despre aceste diferențe biologice, pentru că ele sunt fundamentale și stau la baza, în primul rând, a neînțelegerilor în comunicare între femei și bărbați.
Silvian Nanea — Le este mai ușor bărbaților să se pună pe primul plan?
Mihaela Stroe — Da, chiar am spus în carte. În introducerea cărții, e foarte interesant cum am ajuns eu la această conștientizare. Am avut, la un moment dat în viață, această experiență în care, mi-am dat seama că bărbații au deja acest program, dacă putem să-i spunem, pozitiv, de a se pune pe primul loc, îl au deja trasat din momentul nașterii lor. E foarte interesant. Adică, aveți foarte multe beneficii și asta nu spun doar pentru faptul că sunt femeie, spun din postura mea de soție și de mamă, și de stăpână de câine mascul. Adică, sunt înconjurată, acasă. Sunt patru bărbați, să zic așa. Patru persoane, sau dacă putem să punem și câinele acolo, cu acest de beneficii, să spunem.
Silvian Nanea — Am văzut că le ajutați pe femeile și bărbații care doresc să lucreze cu dumneavoastră prin psihologie socială, neuroștiință și fizică cuantică. Și aș vrea un pic să punctăm așa fiecare lucru. Cu ce ne ajută, de exemplu, psihologia socială, să ne schimbăm mentalitatea, de exemplu? În viață.
Mihaela Stroe — Da, ca să explicăm acest aspect, o să iau un pic comparativ, îmi place să fac această comparație. Pentru a înțelege psihologia socială, psihologia socială este un domeniu aparte, științific, care are legătură cu comportamentele membrilor unui grup. De aceea și se numește psihologie socială. Grupul. Ce înseamnă un grup? De la două persoane, două, trei persoane, până la milioane. Sunt grupuri sociale, așa se numesc. Psihologia, dacă am lua-o doar așa, doar pe ea, este de vorba doar despre un individ, despre o singură persoană, despre psihicul său, despre manifestările sale, dar un singur exponent. Pe mine, ceea ce m-a interesat, când am dat la facultate, am avut de ales între facultatea de psihologie și sociologie, iar pe mine m-au interesat grupurile. Pentru că mi se par mult mai interesante, mi se pare foarte interesantă dinamica grupurilor sociale. De aceea, sunt un foarte fin și atent observator al societății românești, de când am intrat la facultate, din acel moment, am altă percepție. Sunt foarte atentă la tot ceea ce se întâmplă. Și atunci, psihologia socială, ca să revenim la ea, este vorba de care este impactul, influența unui grup, a unei organizații, a unui mediu, asupra individului și invers. Dacă observi, din explicația mea, ea are la bază psihologia. Dar mai aduce în atenție această componentă de grup și de mediu. Silvian, mediul în care noi ne naștem, creștem, evoluăm, ne dezvoltăm, este fundamental pentru evoluția noastră.
Silvian Nanea — De aceea, se pune foarte mare accent pe asocierea persoanelor de lângă noi. Adică, cu cine ne asociem, până la urmă, în direcția aia vom trage, vrând nevrând.
Mihaela Stroe — Da. Și uite, vreau să-ți dau un exemplu. Eu, când sunt într-un grup și am o evoluție, până la vârsta la care am ajuns acum, am testat și am experimentat multiple grupări sociale, să le spunem așa. În special antreprenoriale. Și am observat că, atunci când devin cea mai deșteaptă din acel grup, eu plec. Nu înseamnă că îi ponegresc pe oamenii aceia, sau că nu mai vorbesc cu ei, dar îmi caut un alt grup de unde am de învățat. Când am acumulat, sunt avidă de informație și atunci sunt ca un burete. Și încep să mă plictisesc. Și atunci, tot timpul îmi caut persoane care sunt pe un alt nivel de conștiință decât îl am eu, ca să pot să cresc, pentru că dacă rămânem înconjurați doar de oameni care… și noi suntem cei mai deștepți, să spunem așa, din acea încăpere, eu unde mai evoluez? Pentru că stagnez. Pentru mine nu există. Îmi doresc să am o viață, o direcție a vieții din ce în ce mai evoluată, ca să spun așa.
Silvian Nanea — Nu este, așa… poate fi catalogată această atitudine, nu știu, spre un egoism personal sau?
Mihaela Stroe — De ce egoism personal? Știi câți oameni… când am lansat cartea ,,Fii pe primul loc în viața ta’’ în anul 2016, aveam la conferințele mele, oameni care, când prezentam conceptul, se ridicau din sală și plecau, pentru că asociau că eu promovez egoismul. Și atunci, chiar am pus în carte și am aici la finalul cărții, una dintre metaforele pe care eu le-am primit. Am primit această metaforă de la mentorul meu John Navaro și pe care o spun în fiecare conferință de a mea din 2016 încoace. În momentul în care te întâlnești cu un om și ceașca ta este goală, tu îi vei da acelui om…
Silvian Nanea — Nimic.
Mihaela Stroe — Nimic. Dar în moment momentul în care te întâlnești cu un om și ceașca ta este plină, ce-i dai acelui om, Silvian?
Silvian Nanea — Ai ce să-i dai.
Mihaela Stroe — Ai ce să-i dai. Și atunci așa am distrus eu paradigma aceasta că a fi pe primul loc în viața ta este egoism. Nu este egoism. Este din contră. Este un altruism. Și am pus aici, la final, așa: lecția pe care am primit-o, care m-a inspirat să scriu această carte este ,,Stai alături de oamenii care îți umplu ceașca și stai departe de oamenii care ți-o golesc. Nu poți să torni altora dintr-o ceașcă goală, fii pe primul loc în viața ta!’’ Adică, mie mi se pare clar mesajul mentorului meu. Nu ți se pare și ție că este clar?
Silvian Nanea — Da, este clar. Este foarte clar.
Mihaela Stroe — Și nu e vorba de egoism.
Silvian Nanea — Da, dacă vrei să te dezvolți, până la urmă, OK, sunt unele lucruri pe care le poți face și tu personal, nu știu, să citești, să studiezi, să înveți și alte lucruri le poți face mult mai ușor prin asocierea cu niște persoane care au aceleași obiective sau aceleași valori cu tine.
Mihaela Stroe — Exact. Exact. Da.
Silvian Nanea — M-aș băga cumva aici și în psihologia maselor, dacă putem analiza un pic.
Mihaela Stroe — Foarte puțin aș vrea să povestim despre asta, pentru că îmi doresc ca cei care ne vor urmări la acest podcast, fără să părem noi elitiști, să-și facă lor un bine și să caute cartea scrisă de Gustave Le Bon ,,Psihologia mulțimilor’’ fără să… Adică, n-aș vrea să preia informația de la noi, să le dăm mură în gură. Este o carte subțire, care, nu mai țin minte exact anul în care Gustave Le Bon, dar cred că are peste 100 de ani, aproape.
Silvian Nanea — 1910-1912, cred că. Cam așa a fost.
Mihaela Stroe — Și de ce recomand această carte pentru cei care sunt curioși, e foarte interesant cum el a observat anumite tipare comportamentale, să zicem acum 100 de ani, tipare care se regăsesc în secolul XXI.
Silvian Nanea — Se regăsesc și cred că se vor regăsi și peste 100 de ani, pentru că natura umană este cam aceeași. Avem noi tehnologia avem alte surse de informații dar natura umană este aceeași.
Mihaela Stroe — Știi când mi-am dat seama de treaba aceasta? În momentul în care am luat decizia de a face doctoratul cu profesorul meu coordonator Septimiu. Profesorul Septimiu Chelcea, cel care a adus și a pus bazele psihologiei sociale în România. Că, nu am avut la doctorat, coordonator, unul dintre psihosociologi, l-am avut și îl am pentru că trăiește și sunt profund recunoscătoare în fiecare zi, pe cel mai bun profesor de psihologie socială, care există. El a insistat foarte mult și îi sunt profund recunoscătoare, sper să asculte și el acest podcast. Să citesc munca lui Aristotel. În special, ,,Retorica’’, cartea ,,Retorica’’ care avea, și a rămas, și are legătură cu tema mea de doctorat iar eu, foarte multă vreme, am fost încăpățânată. De ce, nu înțelegeam de ce să-l citesc pe Aristotel. Și dânsul tot insista. Și până într-o zi în care mi-a spus: ,,Dacă nu vei trece teoria, ideile lui Aristotel din ,,Retorica’’ în teza de doctorat, să fie acolo un paragraf, nu intri în Comisia de Doctorat.’’ Nu a spus-o chiar așa, dar cam așa a fost mesajul. Adică, m-a strâns un pic cu ușa. Și atunci, m-am dus, am luat cartea și am zis: Doamne! Ce să citesc? Și acuma o am în bibliotecă cu toate sublinierile, exact așa cum ai tu cartea mea. Pe măsură ce eu citeam ,,Retorica’’, imaginează-ți că ochii mei se făceau și mai deschiși și mai mare curiozitate! Și când am terminat cartea, efectiv am început să plâng. Dar așa un plâns din ăla nervos. Și soțul meu, care m-a văzut, știa prin ce proces trec, cât de mult am refuzat să-l citesc pe Aristotel. Nici el nu înțelegea de ce, că suntem în prezent! Mi-au dat lacrimile pentru că, am conștientizat că foarte puțin din natura umană s-a schimbat în peste 2.000 și ceva de ani. Aceea a fost conștientizarea și recomand toate cărțile lui Aristotel, pentru că m-am dus la biblioteca ,,Astra’’ și am găsit în arhivă foarte multe dintre lucrările sale în format, cum să spun, deosebit.
Silvian Nanea — Cam la aceeași concluzie am ajuns eu.
Mihaela Stroe — Ca să înțelegi de ce am reacționat așa!
Silvian Nanea — Țin minte că, de exemplu, am mai citit niște cărți ale unor filozofi contemporani, să zicem, sau Thomas Hobbes, de exemplu, care a trăit acum 300 de ani, 400, și am observat că toți filozofii contemporani sau anteriori, toți, de fapt, făceau referire la Platon, la Socrate, la Aristotel. Și atunci, am zis: Păi, n-are rost! Prima dată, hai să revin încă o dată, să citesc cărțile acelea fundamentale, ca să înțeleg ce vorbesc ceilalți. Adică, nu știu, dacă sunt, cei care ne urmăresc, creștini, știu de exemplu că, prima dată trebuie să citească ,,Biblia’’, sau măcar ,,Noul Testament’’ și după aceea restul cărților care, sunt pe zona spirituală. La fel și aici în zona asta și filozofică dar și sociologică sau de psihologie, prima dată sunt cărțile fundamentale, să zic.
Mihaela Stroe — Uite, apropo de ceea ce m-ai întrebat, ca să revenim la întrebarea ta și poate mă inspiri și tu pe mine, că, cu această intenție am venit la tine la podcast. Îmi doresc să dau și eu drumul la un podcast în care să explic ce înseamnă psihologia socială, să fac mici… n-aș vrea să le spun lecții, mici incursiuni, în aceste subiecte, pentru că, deși psihologia socială are puțin peste 100 de ani ca istorie, în științifică mă refer, cred că i-a venit momentul acum. Eu am acumulat în biblioteca mea foarte multe cărți despre psihologie socială, mai ales în limba engleză, pentru că specializarea pe care eu o am la doctorat și apoi în coaching, ține de un element fundamental al psihologiei sociale și anume: identitatea personală. Pe care, încă, deși eu vorbesc de 15 ani în piață despre importanța identității, importanța autocunoașterii, să știi cine ești, care sunt valorile tale, care sunt principiile de viață, o să ajungem și la prima carte, în care am dat metodologia, adică, este scrisă acolo. Cum să-ți identifici valorile, cum să îți stabilești principiile, liniile directoare în viață. Adică, eu nu numai că am atras atenția, ci și am făcut ceva concret. Am dat exercițiile, conștientizările mele. Am prezentat… oamenii încă, ei sunt neatenți la importanța identității personale. Dar stau liniștită, Silvian! Știi de ce?
Silvian Nanea — Așa…
Mihaela Stroe — Pentru că, ce se întâmplă acum, la nivel mondial, această confuzie care se dorește să se creeze prin manipularea informațiilor, ne va duce tot în interiorul nostru. Oricât de mult suntem atrași de rețelele sociale în exteriorul nostru, va veni o zi în care te vei dori pe tine.
Silvian Nanea — Vei ajunge într-o zi în care îți vei pune întrebarea: Totuși, cine sunt eu?
Mihaela Stroe — Pentru că, nu poți să fii definit de altcineva din exteriorul tău. De asta îmi place mie psihologia socială, știi? Și grupul acela de suport de care tu povesteai, el are nevoie, așa cum ai spus tu, chiar să fie pe baza unor oameni care împărtășesc aceleași valori. Și aceleași, dacă se poate, obiective pe termen lung. Mediu și lung.
Silvian Nanea — Da. Eu v-aș încuraja!
Mihaela Stroe — Să fac acest podcast?
Silvian Nanea — Da și dacă, inițial, probabil vizualizările sau interesul nu o să fie așa de mare comparativ cu al altora, dar este foarte esențial că aceia puțini care sunt acolo, sunt foarte valoroși. Și iarăși, din punctul meu de vedere, din experiența mea, cum a fost cumva procesul meu, am văzut că trebuie de mai multe ori cumva, să ajung la aceeași informație.
Mihaela Stroe — Da, da, da.
Silvian Nanea — Să fii expus la acea informație de trei ori, patru ori, cinci ori, șapte ori… până să conștientizezi: Asta e ce căutam!
Mihaela Stroe — Să ai click-ul ăla!
Silvian Nanea — Da, să ai click-ul ăla.
Mihaela Stroe — Da. Eu fac deja, să știi, Silvian, treaba aceasta pe YouTube. Doar că, în 2019, YouTube-ul, în decembrie 2019, mi-a închis canalul de YouTube cu toată munca mea pe șapte ani. Eu am făcut YouTube din 2012 până în 2019. 7 ani de muncă și de video-uri. Aveam peste 500 de video-uri și emisiuni! Sunt printre primii care au făcut emisiuni online. Emisiunea mea, încă există. Că, acuma mi-am recuperat, de la începutul acestui an, 2024, din ianuarie am luat-o de la zero, ca să spun așa, cu canalul. Emisiunea mea se numea și se numește ,,Momente de luciditate’’.
Silvian Nanea — Și l-au închis pentru că?
Mihaela Stroe — Pentru că, așa au avut ei la acel moment, au avut o explicație foarte ciudată. Eu nu am avut nicio șansă, ca să pot să-mi păstrez, să-mi salvez munca pe șapte ani, video care au considerat că este contentul lor, nu este contentul meu. Și de atunci, din decembrie 2019, eu mi-am creat propria mea platformă educațională, iar eu, aceste podcast-uri, interviurile, nu le mai postez pe YouTube. Le am doar pentru cei care sunt apropiați mie, cercul meu de încredere, ca să spun așa. Pentru că aveam nevoie de un spațiu în care să-mi protejez ,,know-how-ul’’ ca să spun așa, și să nu se mai considere… este în spatele blogului meu și YouTube-ul nu mai are acces. Am schimbat YouTube-ul cu Vimeo. Pentru storage și am plătit Vimeo Premium și plătesc de atunci în fiecare an cea mai mare rată la ei, tocmai ca să-mi protejez Drepturile de Autor și munca pe care am făcut-o și o fac cu foarte mare deschidere. Adică, eu am aceste materiale, ca să spun așa, o mare parte dintre ele și cei care înțeleg, aplică. Să știi. Adică, sunt foarte norocoasă să am în jurul meu oameni, sau cei care mă urmăresc, fanii mei fideli ca să spun așa, care mă urmăresc, care aplică și care au viața la alt nivel. Nu știai asta, așa-i?
Silvian Nanea — Nu știam, dar… uite că se întâmplă.
Mihaela Stroe — Da, din orice lucru. Trebuie să fii foarte atent.
Silvian Nanea — Da. Le am toate, toate podcasturile le am și eu salvate. Am și eu cont pe Vimeo, dar, iată că…
Mihaela Stroe — Se întâmplă!
Silvian Nanea —Trebuie să utilizăm aceste platforme dar să nu ne bazăm totalmente pe ele. Aș vrea cumva să trecem la partea de neuroștiință și neuroplasticitate a creierului, pentru a conștientiza cumva, sau a înțelege toți cei care ne urmăresc, și, și eu, de a conștientiza că noi avem capacitatea de a ne schimba toate concepțiile, toate credințele noastre care, nu știu, sunt acolo de la părinți, de la mediul social în care am trăit, adică, dacă am avut o viață sau niște credințe până acum, noi, în orice moment putem să facem click-ul în cealaltă parte. Adică creierul nostru este pregătit.
Mihaela Stroe — Așa este!
Silvian Nanea — Și asta ne spune și știința, de fapt, nu?
Mihaela Stroe — Da. Așa este, așa este. Este o vorbă celebră care spune așa: ,,Ceea ce te-a adus până în momentul prezent, nu este chiar posibil să te ducă mai departe.’’ Pentru că, acele credințe de care tu povesteai, te-au ajutat să supraviețuiești până astăzi. Silvian, când facem noi acest podcast, au fost potrivite. Dar eu, și tu, și toți cei care ne urmăresc, au această putere în interior, se numește liberul arbitru. Au puterea de a alege, de astăzi dacă se poate, din acest moment, să mă duc în altă direcție. Iar eu asta o fac, zi de zi! Adică, îmi exersez liberul arbitru.
Silvian Nanea — Și ce exerciți practice, de exemplu, am putea face sau ar putea face toți cei care ne urmăresc, ca să facă niște pași concreți în sensul ăsta?
Mihaela Stroe — Uite, chiar în această seară, când vorbesc pe scenă la Arad, despre acest subiect vreau vorbesc. Adică, care va fi va fi tema mea: care este impactul setării mentale. Și vreau să dau un exercițiu de conștientizare, care este trecut și în prima mea carte, ,,În armonie cu mine’’ pentru că l-am pus acolo și l-am dat în acești 22 de ani de când lucrez cu oamenii, Silvian, fiecărui client. Pentru că așa mi s-a părut normal. Să-l cunoască, acest exercițiu, și să-l pună în practică. Cine, bineînțeles, înțelege valoarea acestui exercițiu. și exercițiul de conștientizare se face cu o foaie în mână și cu un pix. Adică, nu se face! Orice exercițiu de conștientizare, asta e prima regulă pe care oamenii, ei nu o înțeleg, de multe ori. Fără să jignesc pe nimeni, o spun cu toată iubirea și fără judecată. În momentul acesta, ce înseamnă conștientizare, de fapt? O să demonstrez, ca să se facă lumină. Noi avem partea de conștient, care se vede, pe care tu o percepi. Cum suntem noi acum, starea în care noi vorbim este o stare conștientă. Dar dacă ar fi aici, cum e este biroul tău, sub masă, ceva care nu se vede, acolo este partea noastră subconștientă. Unde stau foarte multe dintre aceste convingeri, care ne limitează, care ne autosabotează, care nu ne mai fac bine în prezent. Ei bine, ele fiind ascunse, fac o glumă acum, își fac de cap! Încep să-ți dea tot felul de gânduri, tot felul de… dialog interior, scenarită, am în cartea aceasta, chiar un primul capitol este dedicat setării mentale și am trecut în urma acestor studii de neuroștiință: Care sunt principalele 10 capcane ale minții noastre prin care noi nu suntem conștienți. Cum ni se fură această conștientizare? Momentul prezent, OK? Și atunci, ca să aducem din subconștient în conștient, eu am nevoie, în primul și în primul rând, să am o foaie în fața mea. Că este o agendă, că este un caiet de matematică, că este dictando, nu mă interesează. Că am un creion, că am un pix, că am un stilou, iarăși nu contează. Contează, în primul rând, legătura cu mâna. Orice instrument de scris pe care noi îl ținem în mâna noastră, indiferent că suntem dreptaci sau suntem stângaci, ne conectează prin niște fire invizibile, pe care noi nu le vedem, dar ele există. Ne conectează cu chakra inimii. De ce crezi că inima…
Silvian Nanea — Eu mă gândeam la creier!
Mihaela Stroe — Nu! O să ajungem și la creier. Eu am nevoie să fiu sincer, când lucrez momentul de conștientizare, așa îi spun. Îi spun sinceritate, îi spun autenticitate. Eu am nevoie să fiu sincer, aici, în inima mea. Ca acest flux de conștientizare să fie unul pozitiv. Pentru că se poate să mă și mint, Silvian!
Silvian Nanea — Și să zicem că vrem, dar de fapt inconștientul, sau noi, de fapt, să nu vrem.
Mihaela Stroe — Noi să nu vrem, să nu fim dedicați transformării noastre, știi? Și atunci, de asta spun, că am nevoie de o foaie și de un pix și de această conectare profundă. Și apoi, acum o să dau exact ce e nevoie să scriem pe foaie. Împărțim foaia în patru. Acuma, noi nu avem aici un pix, dar ne imaginăm că pot să pun foaia așa pe landscape și îmi trasez să am patru… Cum, uite cum mergeam eu astăzi pe stradă. Îmi imaginez că merg pe un drum cu patru benzi. Și am patru benzi, ca să fie simplu pentru toată lumea cum să facă acest exercițiu, e simplu până aici? Ai înțeles ce ai de făcut?
Silvian Nanea — Da.
Mihaela Stroe — Bun. Pe prima bandă scriem sus ,,Situația de viață curentă’’. Și haideți să luăm un exemplu concret. Zi-mi o situație de viață curentă pe care tu ai trăit-o, reală adică… și facem exercițiul cu maximă sinceritate. Fii atent ce situație de viață alegi, un exemplu.
Silvian Nanea — Pot să zic situația antreprenorială? Adică o situație antreprenorială.
Mihaela Stroe — Exact, este o situație de viață curentă. Da. Dă-mi două idei legate de acea situație în care tu te afli.
Silvian Nanea — Nu știu… că sunt antreprenor și în fiecare zi trebuie să iau niște decizii.
Mihaela Stroe — Perfect! Asta este situația. Da? Bun. În acea situație, contează foarte mult situația pentru că ea va da un context în care eu fac această conștientizare. În acest context al tău de antreprenor, care în fiecare zi, Silvian, are de luat decizii. Da? Stai liniștit, și eu sunt antreprenor și te înțeleg perfect. Deci, mi se potrivește și mie. A doua bandă: care sunt gândurile cele mai dese și care îți vin în fiecare dimineață când intri pe ușa firmei tale? Că, iată, aici filmăm podcastul la tine, în ograda ta, cu ce gând sau mai multe gânduri dacă se pot spune și pe podcast, intri dimineața pe ușa biroului tău? Care sunt acele gânduri?
Silvian Nanea — Cred că, noi de exemplu, în companie, avem și cu managerii o întâlnire trimestrială din trei în trei luni și în fiecare zi la ora 09:00 avem o întâlnire, întâlnirea zilnică îi spunem noi și atunci, în acea întâlnire zilnică ne spunem un obiectiv sau o promisiune pentru ziua aceea. Ce facem în ziua aceea pentru a ne ajuta acel lucru la creștere.
Mihaela Stroe — Cunosc sistemul lui Căzănescu, îl aplic și eu și-l cunosc. Da. Așa, dar înainte de întâlnirea de la ora 09:00.
Silvian Nanea — Și sincer, înainte de aia, probabil mă gândesc exact ce am de făcut astăzi. Care să mă ajute la creștere.
Mihaela Stroe — Perfect! Dar uite, după întâlnirea cu mine de astăzi, mâine dimineață când o să vii din nou la serviciu și o să ai acea întâlnire cu echipa ta la ora 09:00, vreau să devii din ce în ce mai conștient, pe lângă acest focus pe care tu îl ai, pe creștere și pe ce poate să aducă plus și să fie ceva next level, nivelul următor în afacerea ta, să fii atent și la vocea aceea, care poate să fie o voce… să spunem așa, mai fragilă și mai șoptită, dar care vrea să-ți bage bețe în roate. Ești conștient de acea voce? Pe care toți oamenii o au? Au un sine al lor, pe care îl numesc ,,suportiv’’, care îi ajută, îi susține, se încurajează: Haide că poți, Silvian! Haide că poți să duci afacerea la nivel următor! Și mai este încă un sine, pe care eu îl numesc ,,critic’’ sau ,,autosabotor’’ care și el bagă bățul prin gard. În exercițiul nostru de conștientizare avem nevoie, de obicei la gânduri, să identificăm acele gânduri autosabotoare în acea situație. Poate acuma, să spunem așa, fără să pun o etichetă, că nu ești conștient de ele. Dar s-ar putea ca mâine, când ai parcat aici, unde am parcat și eu în fața firmei tale, când te-ai dat jos din mașină, să-ți vină un gând autosabotor de care tu să fii mâine conștient. Un gând care să spună: ,,Dar dacă începe după aceste alegeri interesante, pe care le trăim, va începe imediat criza economică?’’ E doar e doar un exemplu! Nu ne dorim asta, dar dacă se întâmplă treaba aceasta?
Silvian Nanea — Și atunci, să conștientizăm aceste gânduri și să le trecem și pe acestea pe hârtie?
Mihaela Stroe — Da! Dacă se poate să faci un exercițiu, că după aceea poți să povestești într-un podcast, pe o situație concretă a ta, că n-am terminat! Mai avem încă două benzi. Să faci acest exercițiu minim șapte zile, pentru că ai să vezi, astăzi scriem situația cu firma, de vreau să cresc. Vreau să crească firma, astăzi pun data. Care a fost gândul autosabotor care mi-a intrat și de care am devenit conștient? Să zicem că dacă urmează o criză economică, bine?
Silvian Nanea — Da… Ce se va întâmpla?
Mihaela Stroe — Ce se va întâmpla la anul, în 2025, cu firma mea și cu angajații mei și cu clienții mei? A treia bandă este legată de emoții. Acel gând autosabotor de care tu ai devenit conștient dacă este autosabotor, îmi va triggerui, îmi va declanșa o emoție negativă. Care ar putea să fie din câte emoții sunt trecute în cartea mea nr. 1, că de asta ți-am adus-o astăzi cadou… dă-mi să-ți arăt, ca să ști.
Silvian Nanea — Ia să vedem!
Mihaela Stroe — La pagina 43…
Silvian Nanea — ,,În armonie cu mine’’?
Mihaela Stroe — ,,În armonie cu mine’’, eu îți citesc care sunt posibilele stări emoționale cu minus și tu să-mi spui care ar putea să fie o emoție, care, ar putea să apară declanșată de acest gând autosabotor al tău, că vine criza economică. OK? Ne imaginăm acum, este un scenariu. Da? Bun. Și am să iau emoțiile care sunt cu conotație negativă, de la cea mai puțin negativă până la maximul de negativitate, de acord?
Silvian Nanea — Da, sigur.
Mihaela Stroe — Da, plictiseală… te uiți un pic la corpul tău, dacă simți ceva când spun vreo emoție, dacă cumva îți dă așa, o senzație, corpul. Iritare, dezamăgire, îngrijorare?
Silvian Nanea — Poate îngrijorare deja.
Mihaela Stroe — Deja îngrijorare…
Silvian Nanea — Când te gândești că vine o criză economică, ce faci? Te îngrijorezi.
Mihaela Stroe — Poate să fie o îngrijorare, dar stai că n-am terminat! Asta e pe la mijloc, îngrijorarea. Mai avem: critică, mânie, ură sau furie, invidie, vinovăție, disperare și frică, care este top. Pe care suntem cu toții manipulați, știi asta. Pe frică.
Silvian Nanea — Da, cred că îngrijorare.
Mihaela Stroe — Crezi că îngrijorare. OK. Atunci trecem pe culoarul al treilea, pe banda a treia în acest context, cu acest gând autosabotor că vine criza. Principala emoție care se declanșează în creierul meu emoțional este îngrijorarea. Bun, am ajuns la ultima bandă. Care este și o să rămână, toate sunt importante, dar asta face diferența. În momentul în care eu am conștientizat starea mea emoțională de îngrijorare, eu am de ales. Să fac o anumită acțiune sau să n-o fac. De obicei, oamenii sunt în inacțiune.
Silvian Nanea — Vine acea emoție de îngrijorare și rămân cu ea.
Mihaela Stroe — Da. Și este ca un fel de… ca la calculator, un virus care a intrat în sistem și astăzi îngrijorare și peste o săptămână îngrijorare și a trecut și revelionul și la mine s-au strâns 40 de zile de îngrijorare, care la un moment dat, o să facă poc!
Silvian Nanea — Și ulterior, după atâtea zile de îngrijorare, nici obiectivele pe care ți le-ai pus nu le mai duci la îndeplinire, sau nu mai ai energia necesară pentru acestea.
Mihaela Stroe — Fiindcă ți-ai consumat-o aiurea pe niște îngrijorări, în loc să devii conștient, că de asta este un exercițiu de conștientizare, și devenind conștient, dacă eu… de asta am pus în carte. În carte sunt toate instrumentele. De asta am pus lista. Pentru că, tu știi câți clienți îmi spun că ei nu fac distincția între emoții? Mare parte dintre clienți. Ei știu: ori sunt fricos, ori sunt îngrijorat.
Silvian Nanea — E de rău sau de bine.
Mihaela Stroe — Ori sunt invidios. Sau mai poate fi vinovăția. Mă simt vinovat că. Dar sunt mai multe nuanțe emoționale. Eu am făcut o listă scurtă, ca să fie un prim pas, dar există modelul ,,Roata emoțiilor’’ a lui Plutonik, se scrie cu ,,k’’ și cu ,,u’’, în care vezi o multitudine de stări emoționale, până să ajungem la acel nivel de inteligență emoțională mai este. Dar revenind la îngrijorarea ta. Când tu ești conștient că, dacă lași îngrijorarea să stea în creierul tău emoțional, n-are cum să te ducă la nimic bun în viitor. Poți alege să faci ceva, o acțiune care să te îndepărteze de îngrijorare? Care să te ducă într-o altă direcție? Pentru că știm clar că îngrijorarea e negativă.
Silvian Nanea — Da.
Mihaela Stroe — În ce direcție?
Silvian Nanea — Cred că, odată conștientizată se poate schimba. Adică, eu zic OK, am conștientizat lucrul ăsta, bun, vreau sau aleg să nu mă mai îngrijorez.
Mihaela Stroe — OK, cum?
Silvian Nanea — Facem altceva.
Mihaela Stroe — Cum? Cum, pentru că aici este! Ai spus foarte bine! Aici, oamenii se blochează, aleg să nu mă mai îngrijorez, cum pui stop la îngrijorare? Cum pui stop, pentru că îngrijorarea unde este? Unde se trăiește starea, în corp? Unde? La tine, unde se manifestă îngrijorarea? Să dăm un exemplu acuma, practic. Dacă ai devenit conștient, unde simți când ești îngrijorat de ceva, că se întâmplă o modificare la nivel de corp la tine?
Silvian Nanea — Păi, tot cred cumva la nivelul pieptului.
Mihaela Stroe — La nivelul pieptului, inimii, da, ok. Uite, sunt persoane care simt îngrijorarea la nivelul splinei, la nivelul gâtului. Au capul prins ca într-o menghină, au așa ca și cum ar avea… cum să spun, un fier cu care strâng așa, li se strânge creierul, nu știu cum să spun. Da? O presă, o presiune la nivel mental.
Silvian Nanea — Bun. Eu, de exemplu, nu știu dacă e cea mai bună variantă dar ce am mai făcut eu sau am văzut că este util pentru mine, de exemplu, nu știu… și niște tehnici de respirație, de exemplu, David Icke.
Mihaela Stroe — Da. Pot să te întrerup un pic, aici? Ai spus un element, ai spus respirație.
Silvian Nanea — Sau Wim Hof.
Mihaela Stroe — Sau Hof, Wim Hof, da.
Silvian Nanea — Acele tehnici de respirație, care, cel puțin eu, prima dată când am intrat în contact cu ceea ce zicea el, mi se părea așa… cam extremist, cumva. Dar după ce am aplicat, mi-am dat seama că într-un sfert de oră, îți dă un restart de ai o energie de aia de șase ore de rupi tot!
Mihaela Stroe — Și dacă-ți spun eu că poți să schimbi tot, să ai restart într-un minut, mă crezi? Noi, toți oamenii, avem, de când am fost creați, avem acest mecanism, care se numește: aparatul respirator. Pentru a schimba în timp real, în creierul nostru emoțional, macazul. Și de ce facem acest exercițiu pe hârtie? Pentru că toți avem o șansă să schimbăm mai repede acest macaz, de la minus, la plus. Dacă am devenit conștienți de gândul acela autosabotor, undeva în primele 20 de secunde. Până când ele, până când informația… intră virusul în sistem. Este exact cum e la calculator. Cei care sunt tehnici, poate că ei știu și le este mai ușor, de aia folosesc această metaforă. Când în spatele calculatorului este instalat acel antivirus care el, are un anumit interval de timp care semnalează imediat că are un malware. Eu care nu sunt tehnică, dau acest exemplu, dar îmi place, pentru că este cel mai simplu, că-l trăim, în fiecare zi ne uităm la calculator. Ei bine, acel antivirus suntem noi. Suntem noi în starea de prezență, în starea de conștiență, în starea de a fi prezenți în viața noastră și a folosi acest mecanism al respirației conștientă. Deci, dincolo de toate practicile care sunt, care sunt… am testat, crede-mă, sunt. Îmi place să experimentez. Toate sunt eficiente. Însă, avem din start, toți, acest mecanism al respirației. Acum sunt foarte multe cărți cu metode cum să respiri conștient, nu mai putem să spunem că nu suntem informați. Întrebarea mea este, Silvian, câți folosim respirația conștientă? Ia, spune tu!
Silvian Nanea — Nu prea mulți!
Mihaela Stroe — Și din ce în ce… ? Încep oamenii să fie mai prezenți? Percepi o transformare? Pas cu pas?
Silvian Nanea — Da, pas cu pas. Pas cu pas, dar din experiența mea, cumva, sincer când am ajuns și eu la informația asta, parcă inițial mi se părea: păi doar atât?
Mihaela Stroe — Da. Este doar atât.
Silvian Nanea — Adică, mi se părea… nu, trebuie să fie ceva altceva. Și atunci, mai stai, mai cercetează, mai vezi, mai vezi aia, mai vezi aia și până la urmă ajungi în final…
Mihaela Stroe — La esență.
Silvian Nanea — Exact. La ceva simplu și esență, nu e complicat deloc, stai.
Mihaela Stroe — Da. Revenind la exercițiu. Situația curentă, gândurile autosabotare, de obicei, sunt autosabotare. Emoțiile negative, care sunt declanșate, devenim conștienți, dacă stăm în îngrijorare, în frică, în vinovăție, etc. Ai văzut, lista este destul de lungă și apoi cu liberul arbitru și cu starea mea de prezență și de asumare, de responsabilitate că este viața mea, aleg să stopez îngrijorarea și să fac ce acțiune? Acțiunea vine din creierul emoțional, acolo se află sâmburele acțiunii. Se numește neuroștiința, că despre ea vorbim acum, noi tot timpul ăsta am vorbit numai despre neuroștiință. N-am spus noi că este neuroștiință, dar asta este, s-a demonstrat că amigdala din creierul emoțional este centrul fricii noastre. Am spus în emoții că este top, frica și atunci avem și această frică, ea este în creierul nostru emoțional, băgată, de asta tot ce se întâmplă, comunicarea, propaganda, manipularea marjează pentru că ea este acolo, însă tot în amigdala se află și soluția. Soluția este acțiunea. Fac ceva. Ca să nu mai fii îngrijorat, ce poți să faci? Faci întâlnirea de la ora 9:00, îi asculți pe colegii tăi cu asumarea de obiectiv, pentru că și noi am implementat acest sistem la noi, în compania noastră, ești atent, îi asculți, îi împuternicești, le dai resurse, sunteți mult mai atenți la cheltuieli, sau la buget, sau la investiții, sau la ce aveți voi. Adică îți faci un plan de acțiuni. Are un pic sens pentru tine? Mai mult, acum? La finalul exercițiului?
Silvian Nanea — Are. Are sens.
Mihaela Stroe — Ți se pare greu?
Silvian Nanea — Nu!
Mihaela Stroe — Ți se pare complicat să stai cu tine să-ți pui niște întrebări?
Silvian Nanea — Da… nu este complicat, într-adevăr.
Mihaela Stroe — Unde ți se pare că este provocarea cea mai mare la acest exercițiu? Care, mie, acum mi se pare, după atâția ani de practică, că este ca la mintea cocoșului.
Silvian Nanea — Da. Cred că acolo, la acțiune.
Mihaela Stroe — La acțiune…
Silvian Nanea — Fiindcă, conștientizăm…
Mihaela Stroe — Așa… Și ne oprim? Păi, ce rost mai are conștientizarea?
Silvian Nanea — De multe ori ne place să stăm acolo. Sau creierului.
Mihaela Stroe — Ce ne dă? Ce ne dă, dacă stăm în delăsare? Dacă stăm în delăsare, în procrastinare, în amânare.
Silvian Nanea — Nu ne dă nimic pozitiv. Categoric că nu.
Mihaela Stroe — Și de ce nu ne mobilizăm? De ce nu intrăm, pentru că acțiunea schimbă emoția, îți schimbă starea emoțională negativă. Pot să-ți dau un exemplu cu o clientă de a mea de ieri? Dar este genial! Mi-a spus și a luat a luat decizia, în programul de coaching pe care îl rulez cu ea și sunt într-un grup, mai multe doamne, să facă de trei ori pe săptămână sport, non-negociabil. Că mă urmărește pe mine, că mă vede că fac sport și eu sunt foarte consecventă la sport și era ziua în care avea sport. Și când s-a trezit, când s-a ridicat din pat, i-a venit gândul ăla autosabotor că ea nu are energie. Deci, ăsta a fost mesajul gândului autosabotor, că nu are energie în dimineața aceea să meargă, are o sală de sport la care se deplasează și are un antrenor personal foarte drastic, ca să zic așa. Și a venit imediat sinele suportiv, care i-a spus așa: ți-ai promis ție că faci sport de trei ori pe săptămână, ok? Așa că, îți vei găsi resurse sau fă sport la sala de sport cât poți. Dar când i-a venit acea conștientizare că: merg la sală, merg la antrenor și fac cât pot, a fost elementul care pe ea a mobilizat-o ca să se ridice din pat. S-a dus la sport și după sesiunea de sport cu antrenorul personal, s-a felicitat și și-a dat un boost de motivație și de încredere, pentru că a făcut tot ceea ce i-a dat antrenorul și el tot timpul o provoacă și a făcut și un plus de 10%, cu toate că, la începutul zilei, acel sabotor i-a spus că nu are energie. Pentru că pe măsură ce făcea exercițiile, că de asta recomand și eu clienților să ne ocupăm, în primul rând de fizic, și azi la Arad despre asta vorbesc, despre sănătatea fizică și de cât de important e să te pregătești, să fii bine fizic. Exercițiile i-au dat energie, i-au dat tonus, i-au dat motivație și a reușit să facă până la capăt sesiunea.
Silvian Nanea — Da. Voiam să vă zic de diferența pe care am perceput-o eu, acum, la exercițiul ăsta simplu de respirație de un minut și cel de 10-15 minute, de exemplu. Exercițiile de respirație a lui Wim Hof, pe care le-am practicat deseori. Și vine din acțiune. Odată ce ai făcut acel exercițiu de respirație și de ținere a respirației a lui Wim Hof, ai așa o energie în care ești direct în acțiune, adică nu mai alt… nu mai trebuie să te chinui cumva. sau să tragi de tine. Ești direct în acțiune. Cred că acolo e diferența. Bineînțeles, cu experiență se aplică de multe ori același lucru, se poate, mă gândesc și într-un minut sau un timp mai scurt.
Mihaela Stroe — Da. De ce am spus un minut? Pentru că nu totdeauna avem acele 15 minute. De asta am spus. Adică, vreau să le dăm oamenilor această conștientizare și certitudine că, în momentul în care au puțin timp la dispoziție, ei au, în primul rând, instrumentul respirație la purtător și asta este o puternică convingere.
Silvian Nanea — Aș vrea cumva acuma, să ducem discuția spre al treilea punct notat aici, cel de fizică cuantică, de legea atracției, coerență și armonie și sincronicitate, și cum aceste legi, până la urmă, universale sau naturale, le putem folosi și conștientiza și folosi în dezvoltarea noastră?
Mihaela Stroe — Da. Ele există, acum deja sunt demonstrate științific.
Silvian Nanea — Sunt demonstrate științific. Tocmai de aceea vreau cumva să le aprofundăm un pic.
Mihaela Stroe — Tu ai auzit de această sintagmă: câmp energetic și informațional?
Silvian Nanea — Da.
Mihaela Stroe — În ce an ai auzit? Când ți-a intrat în conștientul tău această informație, acest concept? Dacă-ți aduci aminte. Acuma nu este un extemporal, doar sunt curioasă.
Silvian Nanea — Să zic, acum 10 ani? Dar conștientizat, cred că acum 4-5 ani. Era cumva acolo, știam ceva lucruri generale dar nu reprezenta ceva foarte mult pentru mine.
Mihaela Stroe — Am aflat acest concept în anul 2007. Acum 17 ani, când am participat la primul modul din cursul metodei Silva. Nu știu dacă ești familiarizat cu această metodă sau de munca lui José Silva, atunci am luat această decizie de a merge la acest curs, până în acest moment, am făcut toate cursurile disponibile în România ale metodei Silva. Și, cum fac de obicei când merg la un curs, eu nu iau de bun nimic din ceea ce-mi spune trainerul, cel care îmi transferă informațiile despre curs, eu le pun în practică. În anul următor, în anul 2008, când am făcut al doilea modul din metoda Silva, care acum s-a rebranduit și al doilea modul se numește Silva Intuition System. Adică, cumva, sistemul intuiției noastre, din acel moment am avut, mi-a picat momentul de ,,Aha! Evrica!’’, cum vrei să-i spui, în situația în care, eu am intrat în contact, adică eu aveam contact cu intuiția mea, că sunt femeie. Și femeile sunt foarte conectate, să spunem așa, cu intuiția. Însă, am ajuns la o certitudine și la o… cum să spun, la o convingere atât de puternică, că eu sunt în contact direct cu intuiția mea, încât din acel moment, viața mea este la un alt nivel de conștiință. De la acea conștientizare. Adică, am luat informația de câmp energetic și informațional am pus-o în practică și în 2008 mi-am făcut: checked. Da? Acest câmp energetic și informațional există. Eu sunt cea care am trăit această experiență, care, mie îmi demonstrează, nu mă interesează ce spun alții, mie, în fața mea demonstrează că acest câmp energetic și informațional există. Și am să spun, am făcut acest curs, eram însărcinată cu Filip. Și am aflat, eu voiam să nasc prin cezariană. Soțul meu, care este foarte intuitiv și el, că așa ne-am atras, mi-a spus: ,,Uite, te duc să vorbești cu un prieten de încredere, care lucrează la Spitalul Județean din Sibiu și el o să-ți explice ce presupune cezariana.’’ El a început să-mi spună procedura de cezariană, mi-a spus cinci minute, eu am leșinat, nu aproape leșinat, dar mi s-a făcut rău și am știut în momentul acela că eu n-o să nasc prin cezariană, o să nasc natural. Și au început gândurile autosabotoare, oare pot? Toată lumea te speria, o să fie greu. Deci numai orori auzeam! Am decis înainte cu două luni de a naște natural, am luat decizia de a naște natural, că fiecare femeie poate să ia această decizie și au început gândurile autosabotoare, care să vină să mă determine să iau altă decizie și am spus: Stați așa! Că eu am metoda Silva, de programare a minții și am învățat cum să-mi programez nașterea. Am mai spus la doi-trei cunoscuți, apropiați, au început să râdă de mine. Cum adică să-ți programezi mintea? Ce prostie este asta! Eu sunt broscuța țestoasă, care are urechile astupate, am zis: eu vreau să îmi creez un scenariu.
Silvian Nanea — Prin vizualizare, sau?
Mihaela Stroe — Prin vizualizare recreativă și eu cred în acest scenariu și în puterea minții mele de manifestare și de vizualizare, și eu mi-am pus trei criterii, cum să fie nașterea. Și am mai mulți martori, inclusiv doctorul ginecolog, asistentele. Și acum am rămas în istoria Spitalului Județean de la Sibiu, cât de repede am născut, pentru că unul dintre criterii a fost: rapid. Și eu pe masa de nașteri puneam bancuri. Deci medicul și acum, când mă vede pe stradă, înainte să mă vadă, începe să zâmbească pentru că pare S.F, dar aveam o stare modificată de conștiință, încât eu, la acel moment, aveam în minte doar bancuri. Nu știu cum să-ți explic acest… că este ceva care eu am trăit.
Silvian Nanea — Cu siguranță, după această experiență au urmat și altele, în care bineînțeles, ați vizualizat.
Mihaela Stroe — Da. Da, eu practic vizualizarea creativă din anul 2008 în mod conștient.
Silvian Nanea — De câte ori sau cât de des sau cum o faceți? Adică, de exemplu… Nu știu, vreau să vizualizez, o fac în fiecare zi? O dată pe zi, de mai multe ori?
Mihaela Stroe — Depinde ce-ți dorești. Depinde ce-ți dorești, Silvian. Uite, îți dau un exemplu. Am mai multe obiceiuri de vizualizare creativă pe care le practic cu clienții mei. Două dintre aceste obiceiuri de vizualizare creativă le practic în decembrie. Și eu le practic, o fac public cu ei, lucrez cu ei practic într-un master class din 2017, în online. Adică lucrez cu ei! Aceste aceste exerciții. Să și facă și ei vizualizările creative. În primul rând le fac eu, cu mine, îmi pare rău, dar când terminăm podcastul îți arăt că am adus arhiva. Cum mi-am planificat eu anii, cum mi-am creat viziunea fiecărui an din 2018 până în prezent. Și cum viața mea s-a modificat și s-a transformat din ce în ce mai bine, de, iată, de șapte ani. Am dovada pentru că eu studiez științific drama aceasta cu dovezi!
Silvian Nanea — Vizualizare creativă se numește. Și vă dau un exemplu, am început acest podcast, am făcut vreo două-trei episoade, deci eram… nici 500 de urmăritori nu aveam și am văzut pe social media că vine Părintele Constantin Necula în Arad, avea ceva conferință. Și sincer, am stat și mi-am imaginat că acolo, în fața mea, este Părintele Necula și că fac podcast cu el. Nu aveam contact, nu vorbisem cu el, nimic. Dar am stat, când am văzut că vine în Arad, am stat și m-am gândit: Păi, aici în studio o să fie Părintele Necula. Și după câteva zile am și reușit de am luat legătura cu el și mi-a și confirmat că vine la podcast. Adică…
Mihaela Stroe — Știi ceea ce ai făcut tu? Ceea ce José Silva a descoperit intuitiv acum foarte mulți ani. Primul lucru este, în afară de vizualizare, se numește: dorință arzătoare. Tu, când ai închis ochii, tu ți-ai pus în Univers, în mediul în care noi trăim, dacă nu cred oamenii în univers, fiecare crede în ce dorește. Ai trimis un mesager al dorinței tale arzătoare. Ți-ai dorit cu siguranță. Ai bifat un element. Mai sunt încă două. Ai crezut atunci, când tu l-ai vizualizat pe el aici, la podcast, ai crezut că el va sta pe scaunul acesta? A fost o credință?
Silvian Nanea — Da. Credeam. Cu toate că, dacă spuneam altora, ziceau…
Mihaela Stroe — Nu contează ce spuneau. Dar tu?
Silvian Nanea — Dar credeam sigur, va veni.
Mihaela Stroe — Aveai această siguranță interioară, cum o numesc eu, că va veni?
Silvian Nanea — Da.
Mihaela Stroe — A venit imediat sau ai așteptat până când ai intrat în contact? Până ți-a dat cineva numărului lui, până când ți-a confirmat? S-a produs imediat?
Silvian Nanea — M-am gândit la ce cunoștințe sau cum pot intra în contact cu el, a doua zi am vorbit cu acea persoană, mi-a dat contactul lui și mi-a spus ,,Ok, trimite-i un mesaj și spune că din partea mea, adică eu ți-am dat numărul de telefon.’’ I-am trimis un mesaj și în jumătate de oră m-a sunat, a zis ,,Nu mai am timp de mesaje dar te sun. În principiu, vin și totul e în regulă.’’ și am filmat podcast-ul cu el, aici la masă și după două ore îl așteptau la Sala Polivalentă 2.500 de oameni, care erau în sală. Îl așteptau pe el să vină să vorbească.
Mihaela Stroe — Voiam să mai spun încă ceva. Universul, legea atracției, cum vrei să-i spui, răspunde identității pe care tu o ai în acel moment. Asta este legea universală. Adică noi atragem ceea ce suntem. Tu ai bifat toate aceste elemente. Ți-ai dorit, dorința arzătoare vine de aici, din chakra inimii. Dar este o dorință sinceră. Dacă tu, în momentul în care ți-ai pus dorința arzătoare, ai fi avut o mică îndoială de 0,001%, se schimba frecvența. Credința este esența. Tu crezi. Este o forță care este dincolo de noi, credința, Silvian. Pentru că dorința e prima, dar credința este a doua. Ele sunt uite așa, legate. Dar, José Silva mai spune despre al treilea element care este: așteptarea. Adică, oamenii sunt lacomi! Ei vor ca totul să se întâmple acum! E nevoie de un pic de timp. Universul vrea să se asigure că tu ești consecvent cu dorința și cu credința ta! Asta… oamenii au nevoie de răbdare. Ne rugăm, cerem, dar noi vrem să se facă peste o oră. Da, se poate întâmpla! Am, de exemplu, din metoda Silva, ,,trei degete’’, este o tehnică. Când vreau să găsesc loc de parcare în fața instituției dar eu îmi pun trei degete când plec de acasă. Îmi pun intenția. Înțelegi? Nu-mi pun intenția când am ajuns în fața instituției! Adică, totuși, e nevoie cumva să fii un pic planificat când faci acțiunile de care crezi că tu ai nevoie, știi?
Silvian Nanea — Aș devia un pic subiectul. Am văzut că ați făcut un Master de Comunicare și Opinie Publică în România și Italia, unde ați studiat impactul televiziunii asupra creierului uman.
Mihaela Stroe — Da, mi-am dorit acest master!
Silvian Nanea — Spuneți-ne ce impact are televiziunea și iată, rețelele sociale care, în ultimul timp, cred că acaparează din ce în ce mai mult atenția noastră.
Mihaela Stroe — O să vorbim un pic despre istorie. Pentru că eu am studiat la master, în teza mea, în disertația mea de master, am făcut istoria televiziunii. Și am vrut să demonstrez și am și demonstrat, am făcut un studiu comparativ între România și Italia, care este impactul mesajului televizorului asupra creierului oamenilor. Dar înainte de a vorbi despre televiziune, ce a fost înaintea televizorului ca mijloc de informare în masă?
Silvian Nanea — Ziarul, sau?
Mihaela Stroe — Nu, radioul.
Silvian Nanea — Radioul…
Mihaela Stroe — Da, să nu uităm.
Silvian Nanea — Uau! Și ce puternic era!
Mihaela Stroe — Da. Ce sunt undele radio? Frecvență, vibrații. Le vedem. Dar oamenii auzeau că vine un sunet de undeva. Pe vremuri, când nu aveam ceea ce avem acum, exista semnalul audio-radio, în care oamenii își transmiteau mesajele. Da? Sunt mai multe. Nu vreau să intru acuma în toată istoria comunicării. De la un moment dat cineva a observat că impactul mesajului este mult mai puternic dacă asociem și mișcarea. Adică sunetul era deja… creierul nostru era deja pre formatat la sunet și descoperirile astea științifice pot fi folosite și în mod pozitiv și în mod negativ. La un moment dat cineva s-a prins: Ah, am nevoie de parte de mișcare care vine prin video.
Silvian Nanea — Vizual.
Mihaela Stroe — Vizual. Cea mai mare cantitate de informații, noi o recepționăm pe canalul vizual. Știi această teorie. Televiziunea a mai dat o pre formatare creierului nostru și s-a introdus internetul. Chiar țin minte când a devenit internetul, să zic așa, de masă în România, dacă mai ții minte, în decembrie 1999. Deci el existat, a fost dat, nu mai țin minte exact, știu că eram în facultate, dar când am început să avem acele… să avem acces, să ne putem duce. Nu mai știu ce era pe vremuri. Că era, te duceai într-un loc. Unde? Poftim!
Silvian Nanea — Da, erau cafenele. Internet Caffee.
Mihaela Stroe — Noi la facultate am avut internet prima dată îmi aduc aminte. După aceea ne-am permis să ne instalăm acasă.
Silvian Nanea — Știu. Și eu când le spun copiilor mei că la 22 de ani am avut primul telefon și primul laptop.
Mihaela Stroe — Și ne scriam disertațiile pe dischetă și pe floppy disc și așa mai departe. Și când a apărut, cum se numește? Care scria.
Silvian Nanea — Pe CD writer.
Mihaela Stroe — CD writer. Când a apărut CD writer-ul deja eram rachetă! Da? Bun. Și ce s-a întâmplat cu internetul? Internetul a venit după ce televiziunea deja era stabilită, era bine. Mesajul televizorului era bine ancorat în mentalul colectiv. Da? Ce ai observat la internet în ultimii ani? Din 1999 până astăzi. Cât timp a durat până când Facebook, Instagram, TikTok au introdus partea video? Au introdus imediat?
Silvian Nanea — Inițial cred că erau numai mesaje text.
Mihaela Stroe — Mesaje text, da.
Silvian Nanea — Și ulterior și video.
Mihaela Stroe — Și video. Când au luat boom-ul, mesajele video? În ce moment, în ultimii ani? Când? Îți aduci aminte? Care a fost acel element care a accentuat folosirea de rețele? Că rețelele existau înainte de 2020.
Silvian Nanea — Acum 10 ani? Sau când au venit smartphone-urile?
Mihaela Stroe — Când au apărut smartphone-urile… s-a amplificat foarte mult acest fenomen cu pandemia.
Silvian Nanea — Bun, acuma recent, că ne-a și obligat cumva să stăm în casă.
Mihaela Stroe — Păi, dar oare de ce crezi că ne-a obligat?!
Silvian Nanea — Rețeaua TikTok, de exemplu. Din punctul meu de vedere a schimbat paradigma video. Și YouTube-ul și Facebook-ul erau video lungi și când a venit TikTok-ul cu short-uri, cu video de 30 secunde, ulterior un minut și toată lumea mergea mai departe.
Mihaela Stroe — De ce? De ce? De ce a venit cu acest tip de mesaj? Pentru că nivelul de atenție al oamenilor de când era radioul și până în prezent când este TikTok-ul, nivelul lor de atenție, attention spam-ul lor s-a diminuat.
Silvian Nanea — Atâta informații există, încât dacă în primele secunde nu te-a prins acel video, gata. Mai departe. Next, next, next.
Mihaela Stroe — Și acum suntem chemați cu toții ca să începem să fim selectivi. Pentru că avem informație și prea multă informație duce tot la inacțiune, să știi.
Silvian Nanea — Da și acuma intervine inteligență informațională, nu?
Mihaela Stroe — Vom vedea. Da, acum este o altă schimbare de paradigmă. Dar revenind la televizor, eu studiind, am avut un interval de 10 ani în care am studiat toate emisiunile care au fost transmise de televiziunea publică. Eu am avut între TVR, am făcut comparație între TVR, pe vremea aceea. Vorbesc de anul 2001-2003 și televiziunile, și partea de televiziuni publice în Italia. Și ce se observa atunci? Ce format de televiziune era în Italia, era copy-paste în România, preluat. Și acest mesaj al televizorului poate să intre foarte… să rezum studiile mele: am conștientizat că el poate să se ducă foarte adânc în subconștient. Adică, impactul pe care îl are, penetrarea informației, că este cu plus sau că este cu minus, se duce direct în subconștient. De ce crezi că există știrile de la ora 17:00? Care sunt: negativ, negativ, negativ, negativ, negativ.
Silvian Nanea — Crime, dezastre, război, pandemie, boli. Teamă, accidente…
Mihaela Stroe — Da. De asta există. Pentru că se populează mentalul cu acele mesaje. Deci eu, la televizor, în primul rând, televizorul meu este închis.
Silvian Nanea — Eu nu am de câțiva ani televizor în casă.
Mihaela Stroe — Bine, el există. Este o mobilă așa, deoarece soacra mea se mai uită la el, până când, acuma văd că îl închide singură. A înțeles. Spun tuturor clienților: când apare undeva ,,Mesaj cu impact emoțional’’, ai închis direct. Nu să stau să văd ce s-a mai întâmplat, pentru că atunci… Mă bucur. Că, înainte nu exista această avertizare, acuma sunt obligați de CNA să pună această avertizare. Cel mai grav este și rezultatul studiului meu, nu este la adulți. Este la copii. Pentru că ei încă nu au mecanismele de discernământ ce este bine și ce este rău. Și iau copy-paste tot ceea ce li se prezintă la televizor. Acuma, slash, rețele sociale. Și ascultam, pe drum ce veneam spre podcastul tău astăzi, la radio, pe Radio România Actualități un reportaj în care cineva vorbea despre ce impact emoțional, ce se va întâmpla cu această generație care a avut… care a intrat în pandemie în online, care nu au mai avut contact social normal, a fost distanțarea socială și au învățat online. Uite, îți dau un exemplu. Nu mă interesează de alții. Filip, el în clasa a VI-a, când i s-a introdus la matematică geometria, el a învățat geometria online.
Silvian Nanea — Și cum se descurcă acum?
Mihaela Stroe — Este dezastru! Tu poți să-ți imaginezi ce înseamnă să înveți geometria online? Pentru că noi, acasă, ce am făcut? Era că îi construiam, îi arătam, îi făceam pe hârtie, pentru că nu înțelegea. Nu a înțeles de la profesoara de matematică, geometria. Îți spun sigur asta!
Silvian Nanea — Da. Și eu am trei copii și una dintre fete, în clasa întâi a început online. Adică, înveți să scrii, să citești…
Mihaela Stroe — Iată! Nimeni sau foarte puține persoane și-au pus problema care va fi impactul la nivelul creierului copiilor noștri, învățământul online? Dar noi, vom trăi și vom vedea. Vom mai avea niște podcast-uri, îți garantez!
Silvian Nanea — Cu siguranță!
Mihaela Stroe — Pentru că deja se văd repercusiunile. Pe mine mă doare treaba aceasta. Știi de ce? Pentru că, dacă îmi spuneau prietenele problemele care au cabinet de psihologie acreditat, că, acum câțiva ani, rata de sinucidere era foarte ridicată la tinerii de 20-25 de ani, acum după patru ani de pandemie, cinci ani, în ultimii patru ani îmi spun că tentativele de suicid sunt la de la 10 la 13 ani. Ceea ce pentru mine este un… este un mare semnal de alarmă. Adică, un pre-adolescent, eu spun asta pentru că sunt și profesor la bază și am făcut psihologia vârstelor, și înțeleg ritmul de dezvoltare a creierului copiilor și adolescenților și tânărului adult, este foarte grav!
Silvian Nanea — Și ce putem face, de exemplu?
Mihaela Stroe — În primul rând să devină conștienți că au butonul de închidere.
Silvian Nanea — Să limităm cât, se poate, timpul de vizionare?
Mihaela Stroe — Să limităm cât se poate timpul de vizionare. Să-i încurajăm să facă sport, să încurajăm întâlnirile față în față. Deci eu îl ajut pe Filip acum, care are 16 ani, după o experiență negativă anul trecut, când mi-a spus, nu vreau să divulg ceea ce mi-a spus, dar mesajul pe care mi l-a transmis și eu sunt o mamă foarte atentă și-l ascult, a fost că viața asta care e de adult, nu este cum și-a imaginat-o. Mi-a spus: ,,Este mult mai grea și vreau să fiu din nou copil.’’ Și i-am spus: ,,Îmi pare rău, nu se mai poate. Vei descoperi cum este cu adevărat viața asta. Că e grea, că e ușoară, nu contează. Asta e viața.’’ Și atunci mi-a pus un mare semn de întrebare. În ce poziție suntem noi, părinții? Pentru că noi avem nevoie să-i susținem că avem experiență și să nu deraieze și să nu-i pierdem, Silvian. Mai ales că tu ai trei copii, ești foarte… ești binecuvântat! Ai o mare responsabilitate. Noi avem doi. Doi băieți.
Silvian Nanea — Da. Și mă gândesc și la faptul că, având în vedere schimbările acestea, care sunt foarte rapide, foarte rapide. Eu, de exemplu, acum, activitatea mea de bază să zic că este comerț online de piese auto. Ok, dar părinții mei, tatăl meu sau mama mea, acum 20 de ani, 20 și ceva de ani, îți dai seama că nu puteau să mă îndrepte pe mine în domeniul ăsta. Că nici nu exista atunci.
Mihaela Stroe — Exact. Sau pe mine la sociologie.
Silvian Nanea — Sau eu mă întreb acum, de exemplu, referitor la copiii mei, cu toate că zic că știu mai multe sau sunt mult mai deschis la ceea ce se va întâmpla în viitorul apropiat sau îndepărtat, totuși, zic eu, nu sunt conștient ce o să fie peste 10-20 de ani așa încât copiii mei vor avea cine știe ce.
Mihaela Stroe — Dar eu văd impactul pe care l-a avut AI-ul din septembrie, are deja un an de zile. Deja îl trăiesc și crede-mă că am fost și sunt pe val! Adică, sunt acolo, în mijlocul acțiunii! Pentru că soțul meu este foarte tehnic și tot timpul suntem la nivelul de top tehnologie în casă. Și sunt forțată ca să fiu adaptată vremurilor. Dar gândește-te, cei care nu sunt adaptați, care nu sunt pe val, care abia acum au început să dea cu nasul de AI și de automatizări.
Silvian Nanea — Eu am așa în minte, de exemplu, care este efectul AI-ului. De exemplu, dacă oamenii, să zicem normali, erau undeva la nivelul ăsta și ceilalți care foloseau internetul, mai citeau niște cărți, mai se uitau în stânga, în dreapta și mai asimilau ceva, erau aici. Ok, dar acuma cu inteligența artificială e așa. Nivelul e deja imens.
Mihaela Stroe — Da, uite! Te încurajez să intri pe blogul meu, pe mihilastrroe.ro, unde este un formular pentru a se stabili o întâlnire privată cu mine, de un anumit interval de timp și în spatele blogului meu este un AI, pe care eu l-am antrenat.
Silvian Nanea — Foarte bine, felicitări!
Mihaela Stroe — Da. Cu toate cele. Aici este opera soțului meu, nu pot să explic ceea ce a făcut, el asta face, are o agenție de automatizări și de integrare, de procese de AI, de eficientizare și el asta face, este opera lui, iar eu sunt în al nouălea cer. Pentru că ceea ce e acum, mi s-a ușurat munca mea… De cât de ușor îmi este acum să aduc valoare, plus valoare, oamenilor. Să pot să susțin cât mai mulți oameni cu ajutorul AI-ului.
Silvian Nanea — Deci dragilor, intrați pe mihaelastroe.ro și completați formularul!
Mihaela Stroe — Și vor primi în funcție de cât de sinceri sunt. Contează foarte mult! Eu am pus niște intenții acolo, să completezi întrebările astfel încât răspunsurile tale să fie cât mai sincere. Primesc gratuit, absolut gratuit, dar nu înseamnă că nu este valoros, două soluții care să fie implementate imediat în funcție de răspunsurile pe care ei le dau la întrebările mele. Așa de bine am gândit întrebările, acele soluții pot fi luate, când le-ai primit pe email și în secunda a doua îți iei de acolo una, două acțiuni pe care să le poți pune în practică. Pentru că, exact ce spuneai tu mai devreme, mi-am dat și eu seama că oamenii se blochează la acțiune și atunci am zis: hai să văd cum vin. Și atunci, le dau și această bucățică de un sfert de oră din viața mea de consultanță în care să le mai dau încă un plus valoare. Nu am foarte mult timp la dispoziție, de aia le dau doar un sfert de oră, știi? Dar pleacă cu ceva concret, adică îmi fac datoria. Una dintre valorile mele este contribuția adusă societății, binelui social, binelui comunității. Și așa, au o… au ceva. Adică nu mai poate să mai spună, după ce au completat chestionarul și au primit emailul și au vorbit cu mine un sfert de oră, că sunt năpăstuiți.
Silvian Nanea — Și cei care văd valoarea din cele primite și vor mai mult, există și posibilitatea de un mentorat sau alte servicii?
Mihaela Stroe — Da. Da, am. Am foarte mulți clienți cu care lucrez în mentorat, mai ales cei care sunt antreprenori sau cei care vor un coaching la nivel de identitate. Dar, fiecare când are momentul, știi? Că fiecare are ritmul său. Dar eu am vrut să-mi asigur. Soțul meu m-a întrebat: Ce vrei? Eu vreau să dăm valoarea societății. Că dacă este bine în jurul nostru, nu vreau să-mi fie bine doar mie, adică… și nu vreau să se înțeleagă aici că sunt super mega altruistă. Dar chiar sunt, adică îmi doresc, cum faci și tu cu podcastul tău, să fiu totuși, ca să spun așa între ghilimele ,,o lumină’’ pentru oameni. Lumina aia de la capătul tunelului. Sunt extrem de optimistă. Am fost și sunt și rămân extrem de optimistă, Silvian. Profesorul Dulcan cu care avem o colaborare de foarte mulți ani, îmi spune, și sunt onorată că sunt cea mai optimistă fată pe care o cunoaște. Și nu mai sunt ca la 20 de ani, eram și mai optimistă.
Silvian Nanea — Dar vor mai trece, probabil, câțiva ani cu siguranță, și veți deveni din nou, din ce în ce mai optimistă.
Mihaela Stroe — Păi asta este dorința mea cea mai mare, să-mi recapăt acel nivel extraordinar de optimism pe care știu că îl am undeva în ființa mea, acolo. Și de asta, primul principiu din cartea mea, din prima mea carte, este, și mulți oameni, ei nu înțeleg dar este principiul meu, este: viața este frumoasă și merită trăită în fiecare secundă. Ăsta este nivelul meu maxim de optimism. Adică cu tot ce vine ea. Viața este frumoasă și merită trăită.
Silvian Nanea — O să încheiem cu această frază în gând.
Mihaela Stroe — Îți este utilă ție discuția noastră?
Silvian Nanea — Da! Categoric! Sunt atâtea alte întrebări care erau cumva pregătite.
Mihaela Stroe — Dar cred că mai vin la tine! Pot să spun acum, pentru că merg în foarte multe comunități a nu știu câta oară vin acum și anul acesta și în ultimii ani la Arad, deoarece de câte ori am câte o conferință, în sală am cel mai mare număr de participanți. Îi am la Arad. Vin cu toată inima deschisă și cu iubire pentru că îi simt pe oameni ca bureții, este ceva care nu pot să descriu în cuvinte. Starea mea și cum îi percep pe arădeni. Este… și nu că suntem în Arad! Deci sincer, mă uit cum călătoresc în orașele mari, altă vibrație și felicitări arădenilor!
Silvian Nanea — Cred că este nevoie de oameni care să inspire, care să ghideze, zic eu. Fiindcă, fiecare, la un moment dat în viață, mai devreme sau mai târziu simte nevoia de ceva mai mult. Unii se îndreaptă spre o zonă religioasă și sunt ancorați acolo și dacă lucrul ăsta dă sens vieții lor, este foarte bine că fac lucrul ăsta. Alții se duc în alte zone sau caută alte răspunsuri ale vieții. Important este să facă ceva.
Mihaela Stroe — De asta, misiunea mea personală, Silvian, este educ, motivez și inspir oamenii care vor să fie pe primul loc în viața lor. Aceste verbe: a educa, a inspira și a motiva, sunt verbele centrale ale vieții mele. Și am avut tot felul de injurii: Cum îți permiți să educi oamenii? Păi îmi permit, că sunt pregătită să îi educ. Am toate gradele didactice. Predau atât în țară cât și la nivel internațional. Adică, sunt profesor acreditat. Educația este sensul vieții mele, ca să-i spun așa. De ce inspir? Pentru că, eu nu am avut modele de inspirație în România, Silvian, și îmi doresc în primul rând, să-i inspir pe copii. Deci dincolo de mine, să-i inspir pe alții. Este dorința mea ca mamă. Este să fiu o mamă inspirațională și văd asta. Filip, cel care trăiește în casă cu noi, copilul nostru comun al meu și al soțului meu, pentru că el mai are un băiat din prima lui căsătorie, Matei. Filip are limbaj pozitiv, are setare mentală pozitivă, adică văd că urmează calea. Cu provocări, dar urmează. Și de ce motivez, pentru că am înțeles cum funcționează creierul emoțional. Și atunci cine să facă această precizare și această educație dacă nu un specialist care și-a dedicat viața 22 de ani înțelegerii mecanismului creierului emoțional. Motivația stă în creierul emoțional și dacă eu îi ajut și-i susțin pe oameni să înțeleagă că butonul motivației e la ei, eu mi-am făcut menirea, Silvian. Că omul pleacă de la întâlnirea cu mine mai motivat. Eu am intenția să plece mai motivat cu 10-20% mai multă motivație. Și bineînțeles, acțiune. Că motivația degeaba există, dacă nu există și acțiune. Acțiunea este sfântă. Acțiunea.
Silvian Nanea — Mulțumesc mult!
Mihaela Stroe — Cu mare drag! Eu mulțumesc pentru invitație!
Silvian Nanea — Vă mulțumesc și vouă, tuturor celor care ați rămas până la final! Trebuia să vă zic la început să apăsați butonul subscribe, pentru că m-am uitat la începutul emisiunii și la numărul procentual de femei și am zis, 65% femei, 35% bărbați și am mai văzut o statistică acolo în care 90% din cei care mi-au urmărit canalul tot în ultimele 30 de zile au fost neabonați. Doar 10%-9% din cei care au urmărit, au fost abonați la canal. Așa că, dragilor, cu asta puteți contribui și voi și vă mulțumesc din suflet! Apăsați butonul subscribe pentru că și săptămâna viitoare va urma un alt podcast surpriza!